Deficitul bugetar al României s-a redus semnificativ în primele șapte luni din 2026, în condițiile în care veniturile statului au crescut într-un ritm de aproape patru ori mai rapid decât cheltuielile. Execuția bugetului general consolidat s-a încheiat cu un deficit de 48,08 miliarde de lei, față de 76,44 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025.
Diferența este de 28,36 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o reducere nominală a deficitului cu aproximativ 37%, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor.
Ca pondere în Produsul Intern Brut, deficitul a coborât de la 3,99% din PIB în primele șapte luni ale anului trecut la 2,34% din PIB în perioada ianuarie-iulie 2026. Ajustarea este de 1,65 puncte procentuale.
Ministerul Finanțelor susține că evoluția reflectă continuarea procesului de consolidare fiscal-bugetară, pe fondul creșterii veniturilor și al unui ritm moderat de avans al cheltuielilor.
Veniturile statului au crescut la peste 412 miliarde de lei
Veniturile bugetului general consolidat au ajuns la 412,31 miliarde de lei în primele șapte luni din 2026, în creștere cu 11,2% față de perioada similară din 2025.
Ca pondere în PIB, veniturile au avansat cu 0,71 puncte procentuale.
Creșterea a fost susținută în principal de încasările fiscale, în special TVA și impozitele și taxele pe proprietate, dar și de fondurile europene atrase.
Veniturile fiscale au crescut cu 15,4%, până la 214,32 miliarde de lei. Ponderea lor în PIB a urcat de la 9,69% la 10,42%.
Încasările din TVA au crescut cu peste 26%
Una dintre cele mai importante evoluții ale execuției bugetare vine din zona TVA.
Încasările nete din TVA au ajuns la 88,55 miliarde de lei, cu 26,5% peste nivelul înregistrat în aceeași perioadă din 2025.
Ministerul Finanțelor explică această evoluție prin creșterea cu 21,7% a încasărilor brute, inclusiv pe fondul noilor cote introduse prin Legea nr. 141/2025.
Creșterea veniturilor s-a produs în paralel cu accelerarea rambursărilor de TVA către companii.
Statul a restituit mediului privat 20,48 miliarde de lei în primele șapte luni din 2026, față de 19,59 miliarde de lei în aceeași perioadă din anul precedent, o creștere de 4,6%.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, susține că menținerea rambursărilor de TVA este importantă pentru lichiditatea companiilor.
„Am continuat fără întrerupere rambursările de TVA, restituind peste 20,4 miliarde de lei companiilor pentru a le asigura lichiditatea necesară”, a declarat ministrul.
Accizele și impozitele au adus venituri suplimentare la buget
Încasările din accize au totalizat 28,37 miliarde de lei, în creștere cu 6,4% față de primele șapte luni din 2025. În cazul produselor energetice, avansul a fost de 10,9%.
Veniturile din impozitul pe salarii și venit au ajuns la 38,34 miliarde de lei, în creștere cu 8,6%.
Încasările din impozitul pe dividende au avansat cu 19,5%, evoluție influențată inclusiv de distribuirile concentrate în decembrie 2025, înaintea modificărilor legislative.
Încasările aferente Declarației unice au crescut cu 19,7%, iar veniturile din impozitul pe salarii au avansat cu 5,2%.
Contribuțiile de asigurări au adus statului 129,14 miliarde de lei, cu 6,7% mai mult decât anul trecut.
În același timp, impozitul pe profit a generat venituri de 28,35 miliarde de lei, în creștere cu 8,3%. În cazul agenților economici, avansul a fost de 11,5%.
Peste 37 de miliarde de lei din fonduri europene și donații
O contribuție importantă la creșterea veniturilor a venit din fondurile europene.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate, împreună cu donațiile, au ajuns la 37,28 miliarde de lei, în creștere cu 30,3%.
Ministerul Finanțelor arată că fondurile europene și PNRR au avut un rol important și în finanțarea investițiilor publice.
Cheltuielile statului au crescut cu numai 2,9%
Cheltuielile bugetului general consolidat au ajuns la 460,39 miliarde de lei în perioada ianuarie-iulie 2026.
Creșterea nominală față de aceeași perioadă din 2025 a fost de 2,9%, mult sub ritmul de 11,2% înregistrat de venituri.
Ca pondere în PIB, cheltuielile publice au scăzut de la 23,3% la 22,4%.
Diferența dintre dinamica veniturilor și cea a cheltuielilor explică o parte importantă a reducerii deficitului bugetar.
Statul a redus cu peste 4 miliarde de lei cheltuielile de personal
Cheltuielile de personal au însumat 95,67 miliarde de lei, cu 4,06 miliarde de lei mai puțin decât în perioada similară din 2025.
Reducerea nominală a fost de 4,1%.
Ca pondere în PIB, costurile cu personalul au coborât la 4,7%, cu 0,5 puncte procentuale mai puțin decât anul trecut.
Ministerul Finanțelor pune evoluția pe seama reducerii unor sporuri și a măsurilor de temperare salarială.
Ponderea cheltuielilor de personal în totalul cheltuielilor statului a scăzut, de asemenea, de la 22,3% la 20,8%.
Evoluția este relevantă pentru procesul de consolidare fiscală, având în vedere caracterul rigid al cheltuielilor salariale din sectorul public.
Dobânzile au trecut de 40 de miliarde de lei și continuă să pună presiune pe buget
În contrast cu reducerea cheltuielilor de personal, costurile suportate de stat pentru plata dobânzilor au continuat să crească puternic.
Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 40,12 miliarde de lei în primele șapte luni, echivalentul a aproximativ 2% din PIB.
Față de perioada similară din 2025, creșterea este de 26,5%.
Nivelul ridicat al dobânzilor rămâne unul dintre principalele puncte de presiune asupra bugetului și asupra necesarului de finanțare al statului.
Ministerul Finanțelor arată că reducerea deficitului și continuarea consolidării fiscale ar trebui să contribuie, pe termen mediu, la limitarea presiunii exercitate de costurile datoriei publice.
Cheltuielile cu bunurile și serviciile au crescut cu 11,2%
Cheltuielile pentru bunuri și servicii au ajuns la 59,6 miliarde de lei, în creștere cu 11,2%.
Avansul a fost determinat în principal de plățile efectuate în sistemul de sănătate.
Cheltuielile cu asistența socială au însumat 146,59 miliarde de lei, în scădere cu 0,6% față de primele șapte luni din 2025.
Din această categorie, 149,54 milioane de lei au fost alocate pentru compensarea facturilor la energie și gaze ale consumatorilor casnici.
Subvențiile au totalizat 7,51 miliarde de lei, fiind direcționate în principal către transportul de călători, agricultură și schema energetică destinată consumatorilor non-casnici.
Investițiile statului au crescut cu aproximativ 24%
Reducerea deficitului s-a produs în paralel cu o creștere a investițiilor publice, potrivit Ministerului Finanțelor.
Cheltuielile pentru investiții au ajuns la 76,51 miliarde de lei, cu 14,83 miliarde de lei peste nivelul din primele șapte luni ale anului trecut.
Creșterea este de aproximativ 24%.
Astfel, în aceeași perioadă în care deficitul bugetar s-a redus nominal cu 37%, investițiile publice au continuat să avanseze.
Ministerul Finanțelor susține că această evoluție arată că ajustarea deficitului nu s-a realizat prin blocarea proiectelor de investiții, ci prin creșterea veniturilor și temperarea unor categorii de cheltuieli curente.
Peste 70% din investiții sunt susținute de fonduri europene și PNRR
Fondurile europene au devenit una dintre principalele surse pentru finanțarea investițiilor statului.
Potrivit execuției bugetare, 71,05% din volumul investițiilor realizate în primele șapte luni este reprezentat de proiecte susținute din fonduri europene și PNRR, atât granturi, cât și împrumuturi.
Plățile pe aceste componente au crescut cu 20,40 miliarde de lei, respectiv cu 60,08%.
În total, proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au atras cheltuieli de 45,88 miliarde de lei.
Suma include proiecte din cadrele financiare europene 2014-2020 și 2021-2027, Fondul pentru Modernizare, subvențiile agricole și componenta nerambursabilă a PNRR.
Plățile pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au crescut cu 39,1%, iar cheltuielile aferente componentei nerambursabile a PNRR au fost de peste două ori mai mari decât în perioada similară din 2025.
Alexandru Nazare: „România își consolidează credibilitatea”
Ministrul Finanțelor consideră că rezultatele execuției bugetare după șapte luni transmit un semnal de stabilitate către investitori și piețele financiare.
„Rezultatele la 7 luni transmit un semnal important de stabilitate și responsabilitate fiscală. România își consolidează credibilitatea, atât în plan extern, cât și intern, iar acest semnal este unul foarte important pentru piețe, pentru investitori și pentru încrederea în economia românească”, a declarat Alexandru Nazare.
Ministrul avertizează însă că ritmul de îmbunătățire observat în primele șapte luni nu trebuie extrapolat automat pentru restul anului.
Începând din august, baza de comparație se schimbă, deoarece vor deveni vizibile în dinamica anuală efectele măsurilor fiscale adoptate în iulie 2025.
Din acest motiv, diferențele față de anul precedent ar urma să se reducă în mod natural.
„Important este să păstrăm execuția în profilul bugetar și pe traiectoria necesară pentru atingerea țintei de deficit pe întregul an”, a precizat ministrul.
