”Pe cine sun dacă vreau să vorbesc în Europa?”. Cum a dezvăluit războiul Israel-Hamas irelevanța UE

Cel puțin, Europa nu mai trebuie să îndure gluma lui Henry Kissinger (n.r. fost secretar de stat american): ”Pe cine sun dacă vreau să vorbesc în Europa?”  

Dintre nenumăratele iluzii geostrategice care au fost distruse în ultimele zile, cea mai îngrijorătoare realizare pentru oricine locuiește pe continent ar trebui să fie următoarea: Nimănui nu îi pasă ce crede Europa, scrie Politico.  

Într-o serie de conflicte reaprinse la nivel mondial, de la Nagorno-Karabah la Kosovo și la Israel, Europa a fost retrogradată la rolul unui ONG bine intenționat, ale cărui contribuții umanitare sunt binevenite, dar sunt ignorate. 

Blocul de 27 de membri s-a luptat întotdeauna să articuleze o politică externă coerentă, având în vedere diversele interese naționale în joc. 

Influența globală a UE scade, totuși, pe fondul declinului secular al economiei sale și al incapacității sale de a proiecta puterea militară într-un moment de instabilitate globală crescândă. 

În loc de puterea „geopolitică” pe care președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a promis-o când și-a preluat mandatul în 2019, UE s-a transformat într-un mic pan-european, oferind un anumit grad de uimire adevăraților jucători de la masa de sus.

Confuzie la nivel înalt

Dacă acest lucru sună dur, luați în considerare ultimele 72 de ore: în urma masacrului Hamas a sute de civili israelieni în weekend, comisarul european, Olivér Várhelyi, a anunțat luni că blocul va suspenda „imediat” ajutorul de 691 de milioane de euro pentru Autoritatea Palestiniană. Câteva ore mai târziu, comisarul sloven Janez Lenarčič l-a contrazis pe colegul său maghiar, insistând că ajutorul „va continua atât timp cât va fi nevoie”. 

Comisia a continuat cu o declarație conform căreia UE va efectua o „evaluare urgentă” a unor programe de ajutor pentru a se asigura că fondurile nu vor fi direcționate către terorism, ceea ce arată că astfel de garanții nu erau în vigoare până acum. 

În ceea ce îl privește pe șeful UE pentru politică externă, Josep Borrell, rezultatul oricărei revizuiri a asistenței pentru palestinieni a avut următoarea concluzie: „Va trebui să sprijinim mai mult, nu mai puțin”, a spus el marți. 

Pentru a rezuma: în decurs de doar 24 de ore, Comisia a trecut de la anunțarea că va suspenda orice ajutor acordat palestinienilor la semnalarea că va crește fluxul de fonduri. 

Răspunsul UE la criza din Israel

Răspunsul UE la evenimentele de pe teren din Israel nu a fost mai puțin confuz. Chiar dacă Israelul încă număra cadavrele din cel mai oribil masacru din istoria statului evreu, Borrell, un critic de multă vreme al țării, care a fost declarat efectiv persona non grata acolo, a susținut ambele părți. 

Borrell, un socialist spaniol, a condamnat „atacul barbar și terorist” al Hamas, în timp ce a certat Israelul pentru blocarea Gazei și a subliniat „suferința” palestinienilor care au lăsat Hamas să preia puterea. 

Abordarea lui Borrell a fost în contrast puternic cu cea a lui von der Leyen, care a condamnat fără echivoc atacurile (deși într-o serie de tweet-uri) și a proiectat steagul israelian pe fațada biroului ei. 

Aceste mișcări au atras imediat proteste din alte colțuri ale UE, totuși, Clare Daly, un europarlamentar de stânga din Irlanda, a pus sub semnul întrebării legitimitatea lui von der Leyen și i-a spus să „tacă din gură”.

Până la jumătatea săptămânii, stabilirea poziției Europei față de criză a fost ca și cum ai arunca săgeți – cu ochii legati. 

Cum a reacționat Washington-ul

Să comparăm cele amintite mai sus cu mesajele de la Washington. 

„În acest moment, trebuie să fim foarte clari”, a spus președintele american Joe Biden într-un discurs special marți la Casa Albă. 

„Suntem alături de Israel. Suntem alături de Israel. Și ne vom asigura că Israelul are ceea ce are nevoie pentru a avea grijă de cetățenii săi, pentru a se apăra și pentru a răspunde la acest atac.”

Biden a menționat că a sunat Franța, Germania, Italia și Regatul Unit pentru a discuta despre criză. Pe această listă nu se află „liderii” UE. 

Marți, Borrell a organizat o întâlnire de urgență a miniștrilor de externe ai UE în Oman, unde se adunau deja, pentru a discuta despre situația din Israel. Ministrul de externe al Israelului, Eli Cohen, a refuzat să participe, chiar și de la distanță. 

Nu este prea surprinzător, având în vedere recordul Europei în privința Iranului, care a sprijinit Hamas de zeci de ani și a cărui conducere a sărbătorit atacurile din weekend. Deși Iranul neagă implicarea directă, mulți analiști spun că atacul atent planificat al Hamas nu ar fi fost posibil fără instruire și sprijin logistic din partea Teheranului.

„Hamas nu ar exista dacă nu ar fi sprijinită de Iran”, a declarat miercuri senatorul american Chris Murphy, un democrat din comisia de relații externe a Senatului. 

Cum a supărat Borrell Israelul

În ciuda semnelor persistente ale activităților răuvoitoare ale Teheranului în regiune, inclusiv reținerea unui diplomat european aflat în vacanță în Iran, Borrell a căutat în mod repetat să nu se distanțeze de regimul dur al țării, în speranța de a reaprinde așa-numitul acord nuclear cu puterile globale din care Președintele american de atunci Donald Trump a ieșit în 2018. 

Anul trecut, Borrell a călătorit chiar în Iran în încercarea de a relua discuțiile, în ciuda obiecțiilor puternice ale ministrului de externe al Israelului de atunci, Yair Lapid. 

Cu toate acestea, Borrell este consecvent.

„Iranul vrea să distrugă Israelul? Nimic nou în această privință”, a spus el la POLITICO în 2019, când era încă ministru spaniol de externe. „Trebuie să trăiești cu asta.”  

Acum Europa trebuie să trăiască cu consecințele acestei politici greșite și cu pierderea credibilității în Israel, singura democrație din regiune.