Angajați din sistemul sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor contestă prevederile proiectului noii legi a salarizării și susțin că noua grilă riscă să creeze diferențe salariale între persoane care desfășoară aceeași activitate, în aceleași condiții, dar au diplome de bază diferite.
Într-un punct de vedere transmis Update24, aceștia reclamă inclusiv situații în care funcționarii publici care coordonează și verifică activitatea altor angajați ar urma să primească salarii mai mici decât personalul din subordine.
Angajații critică și mecanismul „sumelor compensatorii”, despre care susțin că nu oferă o protecție salarială suficientă pe termen lung, și cer modificarea coeficienților înainte ca proiectul să fie adoptat de Parlament.
Proiectul noii legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice provoacă nemulțumiri în sistemul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).
Sute de angajați din sistemul sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor – funcționari publici și personal contractual, ingineri, biologi, chimiști, medici umani și medici veterinari, personal de laborator, personal suport și personal auxiliar – au transmis un punct de vedere instituțiilor relevante, în care reclamă ceea ce consideră a fi inechități majore în viitoarea grilă de salarizare.
Principala critică vizează diferențierea salariilor în funcție de diploma de bază, în condițiile în care, susțin angajații, responsabilitatea, complexitatea activității și riscurile profesionale pot fi similare.
„Același birou, aceeași muncă, salarii diferite pe criteriul diplomei”
Angajații dau ca exemplu situația laboratoarelor sanitar-veterinare, unde medici veterinari, biologi, chimiști și ingineri lucrează împreună, analizează aceleași probe contaminate și sunt expuși acelorași riscuri.
Potrivit punctului de vedere transmis de angajați, în proiectul noii legi biologul sau chimistul dintr-un astfel de laborator ar urma să aibă un coeficient de salarizare de 2,35, în timp ce medicul veterinar care lucrează alături de acesta ar beneficia de un coeficient de 2,88.
Diferența ar fi de aproximativ 22,5%.
Angajații susțin că această diferențiere nu ar avea la bază dificultatea muncii, experiența, performanța sau rezultatele profesionale, ci durata studiilor universitare.
În argumentația lor, aceștia invocă Regulamentul UE nr. 2017/625 privind controalele oficiale, arătând că prelevarea probelor, analizele, testele și diagnosticul de laborator sunt metode ale controlului oficial și că legislația europeană nu stabilește o astfel de ierarhie între specialitățile implicate.
Ei invocă, de asemenea, principiul salariului egal pentru muncă de valoare egală și argumente din jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție și a Curții de Justiție a Uniunii Europene.
În opinia angajaților, evaluarea muncii ar trebui să țină cont de aptitudini, efort, responsabilitate și condițiile de muncă, iar nivelul studiilor nu ar trebui să reprezinte singurul criteriu determinant pentru diferențierea salarială.
Angajații reclamă situații în care șeful ar putea câștiga mai puțin decât subordonatul
O altă problemă semnalată privește personalul care desfășoară activități de control oficial în domeniul siguranței alimentare și sănătății animale.
Angajații susțin că un funcționar public – inginer, biolog, chimist sau medic – care coordonează un compartiment de control oficial, semnează documentele și răspunde juridic pentru actele emise ar putea primi, potrivit proiectului, un coeficient de 2,35.
În același timp, un angajat contractual pe care acesta îl coordonează și verifică ar putea beneficia de un coeficient de 2,36 sau 2,88, în funcție de funcție.
„Cel care verifică câștigă mai puțin decât cel pe care îl verifică”, este una dintre concluziile formulate în documentul angajaților.
O situație similară este reclamată în cazul laboratoarelor. Potrivit punctului de vedere, un biolog sau chimist care conduce o secție de laborator, validează buletine de analiză folosite ca probe în proceduri judiciare, răspunde pentru rezultate și coordonează echipa ar putea câștiga cu 22,5% mai puțin decât un medic veterinar aflat în subordinea sa.
Angajații consideră că diferențierea exclusivă în funcție de diploma de bază nu reflectă responsabilitățile efective, restricțiile profesionale și riscurile asociate fiecărei funcții.
Critici privind „sumele compensatorii”: „O protecție care nu protejează”
Punctul de vedere transmis de angajații sistemului ANSVSA ridică semne de întrebare și în privința mecanismului prin care Guvernul intenționează să protejeze veniturile persoanelor care ar putea pierde bani în urma aplicării noii grile.
Potrivit documentului, mecanismul sumelor compensatorii ar avea cel puțin patru vulnerabilități importante.
Prima este legată de garanția pe termen lung a acestor venituri. Angajații susțin că, dacă mecanismul va depinde de acte normative subsecvente care pot fi ulterior modificate, protecția veniturilor ar putea deveni vulnerabilă la deciziile viitoarelor guverne.
A doua problemă privește baza la care se raportează compensația. Angajații cer clarificări privind includerea sporurilor actuale în calcul, avertizând că, în caz contrar, anumite categorii care beneficiază în prezent de sporuri importante pentru condiții de muncă ar putea înregistra o scădere a venitului lunar efectiv.
Angajații noi ar putea primi salarii diferite pentru aceeași muncă
A treia problemă semnalată privește viitorii angajați ai sistemului.
Potrivit argumentelor prezentate în document, o persoană care se angajează după intrarea în vigoare a noii legi ar putea ajunge să primească direct salariul rezultat din noua grilă, fără mecanismele de protecție de care beneficiază personalul deja încadrat.
Angajații avertizează că astfel s-ar putea ajunge la situația în care două persoane care desfășoară aceeași muncă, în aceleași condiții, să primească venituri diferite.
O altă situație pentru care sunt solicitate clarificări este cea a transferurilor între instituții și modul în care ar urma să fie stabilite drepturile salariale în asemenea cazuri.
Angajații cer un coeficient de 3,10 pentru funcționarii care coordonează controlul oficial
Reprezentanții sistemului sanitar-veterinar formulează și o propunere concretă de modificare a proiectului.
Aceștia solicită stabilirea unui coeficient de 3,10, în loc de 2,35, pentru funcționarul public care coordonează activitatea de control oficial.
În opinia lor, o asemenea modificare ar reflecta mai bine responsabilitatea funcției și ar reprezenta o soluție permanentă, în locul unui mecanism compensatoriu dependent de deciziile bugetare viitoare.
Angajații ridică, în acest context, și o întrebare privind filosofia generală a noii grile: dacă sunt necesare compensații pentru ca veniturile actuale să nu scadă, aceștia se întreabă de ce coeficienții nu sunt stabiliți de la început la un nivel care să reflecte corespunzător activitatea și responsabilitățile funcțiilor respective.
Angajații ANSVSA invocă și criticile ÎCCJ privind proiectul salarizării
În document este invocat și punctul de vedere exprimat de Înalta Curte de Casație și Justiție în legătură cu proiectul noii legi a salarizării.
Angajații sistemului sanitar-veterinar susțin că observațiile formulate de instanța supremă în cazul salarizării din sistemul judiciar pornesc de la o problemă similară: necesitatea ca nivelul veniturilor să reflecte complexitatea activității, responsabilitatea funcției, riscurile profesionale și importanța socială a muncii.
Din perspectiva autorilor punctului de vedere, responsabilitatea efectivă a postului, și nu exclusiv diploma de bază, ar trebui să reprezinte criteriul esențial pentru stabilirea diferențelor salariale.
Proiectul intră în etapa parlamentară
Angajații avertizează că perioada în care proiectul mai poate fi modificat este limitată, în contextul intrării acestuia în procedura parlamentară.
Potrivit documentului transmis, sute de angajați din sistemul sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor au trimis instituțiilor competente un punct de vedere detaliat, însoțit de propuneri concrete de amendare a proiectului.
Aceștia cer parlamentarilor să analizeze diferențele de salarizare introduse de noua grilă și să corecteze prevederile despre care consideră că ar putea genera noi inechități în sistemul public.
Poziția prezentată reprezintă punctul de vedere al angajaților din sistemul ANSVSA care au transmis documentul și argumentele juridice către instituțiile competente.
