Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a răspuns solicitării formulate de PPE și Renew Europe privind condiționarea fondurilor din PNRR destinate României, după controversa provocată de modificarea Legii ANI, cunoscută drept „amendamentul Fritz”.
Potrivit unor surse Update24, Bruxelles-ul va analiza inclusiv compatibilitatea noilor prevederi cu dreptul Uniunii Europene, iar concluziile ar putea avea consecințe asupra ultimei cereri de plată depuse de România.
PPE și Renew au cerut blocarea a 770 de milioane de euro
În urmă cu o săptămână, două dintre principalele grupuri politice din Parlamentul European, Partidul Popular European (PPE) și Renew Europe, i-au cerut președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să blocheze 770 de milioane de euro din fondurile europene destinate României.
Solicitarea a venit pe fondul preocupărilor privind statul de drept, după adoptarea modificărilor aduse Legii ANI, inclusiv a așa-numitului „amendament Fritz”.
Modificările au fost votate de PSD și AUR și ulterior validate de Curtea Constituțională.
După promulgarea legii de către președintele Nicușor Dan, Dominic Fritz și-a pierdut mandatul de primar al Timișoarei.
Ursula von der Leyen a răspuns solicitării celor două grupuri europene
Potrivit unor surse Update24, Ursula von der Leyen a transmis între timp un răspuns solicitării formulate de PPE și Renew Europe.
Din răspunsul președintei Comisiei Europene rezultă că Bruxelles-ul va analiza modificările aduse Legii ANI în momentul în care România va solicita oficial ultima tranșă de bani din PNRR.
Comisia Europeană urmează să verifice inclusiv dacă prevederile controversate sunt compatibile cu legislația Uniunii Europene.
În același timp, Ursula von der Leyen subliniază că responsabilitatea principală pentru respectarea angajamentelor asumate prin PNRR revine României.
Redăm mai jos scrisoarea integrală a președintei Comisiei Europene:
„Vă mulțumesc pentru scrisoarea dumneavoastră, în care ați ridicat aspecte importante legate de adoptarea în România a proiectului de lege privind modificarea și completarea anumitor acte normative în domeniul integrității, în special în ceea ce privește respectarea statului de drept. Sunt pe deplin de acord cu importanța primordială a respectării principiilor statului de drept. Proiectul de lege este legat de obiectivul-etapă 431 privind intrarea în vigoare a actului juridic de actualizare a cadrului legislativ în materie de integritate din Planul național de redresare și reziliență al României.
Etapa 431 este inclusă în cea de-a șasea și ultima cerere de plată care urmează să fie depusă de autoritățile române în cursul lunii septembrie. Serviciile Comisiei mențin un contact regulat la nivel tehnic cu autoritățile române și monitorizează acest proces legislativ. Comisia va putea evalua îndeplinirea etapei 431 numai după ce România va depune în mod oficial cererea de plată corespunzătoare și documentele justificative aferente. Evaluarea, la fel ca în cazul tuturor celorlalte etape și obiective, se va efectua pe baza descrierii etapei și a măsurii relevante incluse în anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a Planului Național de Redresare și Reziliență al României, ținând seama, de asemenea, de contextul și scopul acesteia, pe aceeași bază ca și pentru toate celelalte state membre.
În conformitate cu articolul 22 alineatul (1) din Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență (RRF), statul membru are responsabilitatea de a lua măsurile adecvate pentru a se asigura că utilizarea fondurilor în legătură cu măsurile sprijinite de mecanism respectă legislația aplicabilă a Uniunii și legislația națională. În cadrul evaluării sale, Comisia analizează, de asemenea, dacă dispozițiile legale adoptate pentru îndeplinirea cerințelor privind etapele și obiectivele respective implică vreo încălcare relevantă a legislației aplicabile a Uniunii care ar putea compromite îndeplinirea satisfăcătoare a acestor etape și obiective. Vă pot asigura că astfel de analize sunt efectuate cu cea mai mare atenție, implicând o coordonare strânsă cu toate serviciile relevante ale Comisiei.
Având în vedere importanța chestiunii, am reamintit, de asemenea, autorităților române responsabilitățile care le revin în acest sens. În cazul în care Comisia ar ajunge la concluzia că articolul X din proiectul de lege implică o încălcare relevantă a legislației UE aplicabile, Comisia ar trebui să tragă concluziile corespunzătoare în ceea ce privește cererea de plată. În calitate de gardian al tratatelor, Comisia dispune de mijloacele necesare pentru a aborda încălcările dreptului Uniunii, inclusiv prin inițierea unor proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în temeiul articolului 258 din TFUE.
În încheiere, doresc să reafirm că Comisia va continua să-și îndeplinească rolul de gardian al tratatelor și nu va ezita să ia orice măsuri necesare pentru a apăra dreptul Uniunii și valorile pe care se întemeiază Uniunea noastră, după caz”.
