Premierul Ilie Bolojan a avut prima reacţie cu privire la şeful SPP, Lucian Pahonţu, în urma anchetelor Recorder şi Snoop.
Bolojan consideră că trebuie clarificat ce s-a întâmplat în 1989. Cotidianul l-a întrebat pe premier dacă l-ar retrage din funcţie pe Lucian Pahonţu dacă ar fi în locul lui Nicuşor Dan.
„Evaluarea trebuie să se facă administrativ de către autoritatea care are competenţă asupra acestui serviciu, care este Administraţia Prezidenţială, nu Guvernul, şi sigur, ca să poţi emite judecăţi, trebuie să ai date fără echivoc în astfel de situaţii. Ori, în afară de ceea ce a apărut în spaţiul public, nu am alte date. Aş face câteva comentarii. În primul rând, consider că fiecare om răspunde pentru ceea ce face. Şi din punctul ăsta de vedere, cu cât se clarifică ce s-a întâmplat în ’89, ce fel de implicare a fost sau nu, cu atât lucrurile sunt mai clare din punctul acesta de vedere, ca să existe date fără echivoc”, a declarat Bolojan pentru Cotidianul.
El a subliniat că încrederea în instituţii păstrată la un nivel decent este o condiţie de bază în sistemele democratice.
Premierul consideră că pot fi utilizate diverse mecanisme care ar limita posibilele interferenţe ale serviciilor, iar limitarea mandatelor pentru funcţiile care presupun foarte multă putere în stat ar putea să mai elimine din suspiciuni.
„În ceea ce priveşte aspectele care ţin de influenţa, nu ştiu, serviciilor în zona economică sau politică, lucrurile nu se rezolvă întotdeauna printr-o persoană sau alta. Statele democratice au practici instituţionale prin care rezolvă şi limitează posibile interferenţe, care înseamnă că se instituie un control care este fără echivoc, se limitează durata mandatelor pe toate poziţiile vulnerabile sau cele care pot acumula o putere care la un moment dat poate fi folosită altfel, se limitează mandate. Vedem şi în România o parte din mandate sunt limitate. Sunt diferite mecanisme de control şi de limitare pe care nu avem altceva de făcut decât să le preluăm din statele democratice şi să le punem în legislaţia noastră, în aşa fel încât să nu avem aceste discuţii legate de influenţe şi de zone care nasc în permanenţă discuţii”, a explicat el.
Lucian Pahonţu este de 21 de ani în fruntea SPP, iar la SIE este director de 8 ani Gabriel Vlase. Întrebat dacă se impune o limitare a mandatelor, Bolojan a răspuns că va susţine demersuri legislative în acest sens.
„Da, e o perioadă lungă într-adevăr, dar v-am spus: asta se face instituţional, iar cei care au răspundere în această zonă pot să o facă. În ceea ce mă priveşte, voi susţine în plan parlamentar toate măsurile în această direcţie, în aşa fel încât să eliminăm această discuţie din spaţiul public şi toate suspiciunile din punctul acesta de vedere”.
Preşedintele PNL a susţinut că dacă propunerile pentru şefii serviciilor s-ar fi făcut imediat ce s-a format Coaliţia PNL-PSD-USR-UDMR, s-ar fi putut trece. Dar acum, şansele de înţelegere între partide s-au diminuat.
„Cu cât se numeşte mai repede o conducere civilă şi la Serviciul de Informaţii, cu atât dispar discuţiile legate de starea de provizorat şi de acolo. Dar din nou, asta ţine de o analiză care e dată de calculul parlamentar, ca acea propunere pe care ar putea-o face să aibă şanse de succes. Probabil că dacă s-ar fi făcut această propunere imediat ce s-a format Coaliţia, era o relaţie mai stabilă şi s-ar fi putut trece. Pe măsură ce lucrurile s-au degradat, probabilitatea să se găsească o înţelegere probabil că s-a calculat că e în reducere”, a răspuns premierul interimar.
Bolojan a mai precizat că nu a simţit influenţa serviciilor în viaţa sa politică
Jurnaliştii de la Recorder susţin, în urma unei anchete bazate pe documente şi mărturii, că şeful SPP Lucian Pahonţu, care ocupă această funcţie de peste două decenii, a făcut parte din trupele de represiune trimise la baricada de la Intercontinental în decembrie 1989 şi a fost implicat şi în evenimentele din 13 iunie 1990, din Piaţa Universităţii.
