Întâlnirea pe care președintele Nicușor Dan urma să o aibă cu liderii partidelor din fosta coaliție pe tema noii Legi a salarizării nu va mai avea loc luni, potrivit unor surse de la Palatul Cotroceni.
Discuțiile au fost amânate pentru a le oferi partidelor mai mult timp să analizeze proiectul, care aduce modificări importante pentru peste un milion de angajați din sectorul public.
Ultima formă a proiectului Legii salarizării stabilește o valoare de referință de 4.000 de lei pentru personalul plătit din fonduri publice, începând cu 1 decembrie 2026, cu posibilitatea unei majorări în cursul anului 2027, potrivit informațiilor obținute de Update24.
Nivelul este mai redus atât față de proiectul elaborat în mandatul fostului ministru al Muncii Florin Manole, unde valoarea de referință ajungea la 4.325 de lei, cât și față de varianta discutată în luna iulie, care prevedea 4.100 de lei.
Valoarea de referință este esențială pentru viitoarea grilă, întrucât reprezintă baza folosită pentru calcularea salariilor din sectorul public, prin raportarea la coeficienții stabiliți pentru fiecare funcție.
Noua variantă a legii aduce, în același timp, modificări importante pentru principalele familii ocupaționale, de la Educație și Sănătate până la administrație, diplomație și cultură.
Întâlnirea de la Cotroceni privind Legea salarizării a fost amânată
Președintele Nicușor Dan urma să discute luni cu liderii partidelor din fosta coaliție despre forma proiectului, însă reuniunea nu va mai avea loc la data stabilită inițial.
Potrivit surselor de la Cotroceni, motivul amânării este legat de solicitarea unui interval suplimentar pentru analizarea proiectului de către partidele implicate în discuții.
Amânarea intervine într-un moment în care proiectul a provocat deja reacții din partea sindicatelor. Cele cinci mari confederații sindicale au cerut retragerea actualei variante și reluarea reformei salarizării de la zero după instalarea unui guvern cu puteri depline.
Una dintre principalele critici formulate de sindicate privește tocmai reducerea valorii de referință la 4.000 de lei.
Legea salarizării pornește de la o valoare de referință de 4.000 de lei
Conform ultimei forme a proiectului, valoarea de referință ar urma să fie stabilită la 4.000 de lei de la 1 decembrie 2026, existând posibilitatea unei majorări în cursul anului 2027.
Suma a fost modificată succesiv în variantele discutate până acum.
Proiectul elaborat în mandatul fostului ministru al Muncii Florin Manole prevedea o valoare de 4.325 de lei, în timp ce o variantă din luna iulie stabilea nivelul la 4.100 de lei.
Importanța acestei valori vine din mecanismul pe care se bazează viitoarea grilă: salariile sunt determinate prin raportarea valorii de referință la coeficienții corespunzători funcțiilor și categoriilor profesionale.
Coeficienți mai mari pentru personalul din învățământul preuniversitar
Educația este unul dintre domeniile în care proiectul introduce schimbări semnificative. Sunt majorați coeficienții de salarizare pentru personalul didactic din învățământul preuniversitar și este prevăzută posibilitatea acordării unui spor de până la 5% pentru consilierii școlari.
Se modifică și sistemul privind dirigenția.
Învățătorii, educatoarele, institutorii, profesorii pentru învățământul primar și profesorii pentru învățământul preșcolar ar urma să beneficieze de un spor reprezentând 10% din valoarea de referință.
Pentru profesorii care îndeplinesc funcția de diriginte, sporul va fi diferențiat în funcție de numărul elevilor din clasă: 10% pentru clasele cu până la 20 de elevi, 15% pentru cele cu 21-30 de elevi și 20% pentru clasele care depășesc 30 de elevi.
La o valoare de referință de 4.000 de lei, aceste procente ar însemna 400, 600 și, respectiv, 800 de lei.
Spor de până la 10% pentru îndrumarea studenților
Schimbări sunt prevăzute și pentru învățământul superior.
Personalul didactic universitar ar putea primi un spor de până la 10% din valoarea de referință pentru activitatea de îndrumare a studenților în calitate de tutore de an.
Valoarea efectivă și criteriile de acordare ar urma să fie stabilite de consiliile de administrație, în funcție de specificul activității, numărul studenților îndrumați și bugetul disponibil.
Raportat la valoarea de referință prevăzută acum în proiect, sporul maxim ar putea ajunge la 400 de lei.
Se schimbă formula pentru plata cu ora în Educație
Proiectul revizuiește și baza de calcul pentru plata cu ora.
Personalul didactic de predare, de conducere, îndrumare și control, inclusiv cadrele didactice metodiste din învățământul preuniversitar, va putea fi remunerat prin plata cu ora în condițiile Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023.
Calculul ar urma să se facă prin raportarea salariului de bază aferent funcției deținute, luând în considerare gradația de vechime, vechimea în învățământ și gradul didactic, la 120 de ore.
Regulile concrete de aplicare ar urma să fie stabilite prin ordin al ministrului Educației și Cercetării în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii.
Cum va fi calculată vechimea în învățământ
Noua lege introduce separat conceptele de vechime efectivă și vechime recunoscută.
Vechimea efectivă reprezintă perioada în care o persoană angajată cu contract individual de muncă a desfășurat efectiv activitate de predare într-o unitate sau instituție de învățământ.
Sunt incluse și perioadele în care personalul didactic de conducere, îndrumare și control și personalul didactic auxiliar și-au desfășurat activitatea într-o unitate de învățământ, într-un inspectorat școlar sau în cadrul Ministerului Educației și/sau Cercetării.
Vechimea recunoscută vizează persoanele venite în sistemul de învățământ din alte sectoare și care pot demonstra că au lucrat în specialitatea înscrisă pe diploma de studii, înainte de ocuparea unui post didactic în aceeași specialitate.
Această perioadă va fi recunoscută pentru stabilirea drepturilor salariale.
Schimbări în Sănătate: noi reguli pentru sporul de ture
Modificări importante sunt prevăzute și în Sănătate și asistență socială.
Proiectul corectează gradele profesionale pentru asistentul social din sănătate și schimbă condițiile pentru acordarea sporului de ture.
Sporul de 15% pentru ture va fi condiționat de efectuarea a minimum trei ture în fiecare dintre schimburile sistemului de 3×8 ore sau 2×12 ore.
Coeficienții funcțiilor din Sănătate vor fi, de asemenea, diferențiați în funcție de categoria unității și de specializare.
Pentru personalul unităților sanitare, de asistență socială și medico-socială, tariful orar aferent salariului de bază pentru activitatea desfășurată în zilele de repaus săptămânal, sărbători legale și alte zile nelucrătoare ar urma să fie majorat de la 30% la 40%, pentru asigurarea continuității activității.
Plata gărzilor în zilele libere ar urma să crească
Proiectul intervine și asupra gărzilor de urgență efectuate de personalul sanitar cu pregătire superioară în afara normei legale de muncă și a programului funcției de bază.
Pentru gărzile efectuate în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile nelucrătoare, tariful orar ar urma să fie cu 30% mai mare decât tariful aferent salariului de bază, comparativ cu majorarea de 20% prevăzută anterior.
Proiectul elimină, în același timp, funcția de conducere de „coordonator personal de specialitate” din grila aferentă asistenței sociale.
Sistemul sporurilor pentru condiții de muncă este și el modificat. Sporurile ar urma să fie împărțite în patru niveluri, în funcție de condițiile în care se desfășoară activitatea, cu limite inferioare stabilite și limite superioare majorate pentru fiecare nivel.
Noi grade în administrație și coeficienți mai mari în diplomație
Modificările din proiect nu se limitează la Educație și Sănătate.
În administrația publică sunt introduse trei grade suplimentare pentru funcțiile de auditor, consilier, consilier juridic, consilier achiziții publice, expert și inspector.
În Diplomație sunt majorați coeficienții aferenți unor funcții specifice din centrala Ministerului Afacerilor Externe. Este reintrodusă și funcția de cancelarist relații, alături de modificarea unor reglementări specifice în acord cu propunerile MAE.
În domeniul Culturii sunt introduse funcțiile de șef partidă, asistent regie/scenografie și administrator financiar pentru patrimoniu.
Totodată, sunt majorați coeficienții de grad II pentru funcțiile de conducere din muzeele de importanță națională și Institutul Național al Patrimoniului, prin corelarea acestora cu nivelurile aplicabile instituțiilor de spectacole.