12.4 C
București
joi, aprilie 25, 2024

Oamenii de știință au aflat, în sfârșit, secretul rarităţii diamantelor roz. Care era „ingredientul lipsă”

Diamantele roz sunt extrem de rare și râvnite – o mină acum închisă din Australia a fost sursa a 90% dintre pietrele prețioase colorate, scrie CNN.

Exemplarele roz lustruite de cea mai bună calitate se pot vinde cu zeci de milioane de dolar .

Însă nimeni nu cunoştea până acum motivul pentru care ele se găseau în aproape exclusive la marginea continentului austral, în timp ce majoritatea minelor de diamante se află în interiorul continentelor, aşa cum se întâmplă în Africa de Sud şi în Rusia.

Cercetătorii dintr-o echipă australiană au explicat, într-un studiu publicat în revista Nature Communications, că aceste minerale rare s-au format după ruptura primului super-continent de pe Terra, în urmă cu 1,3 miliarde de ani.

Cele două „ingrediente” necesare formării unui diamant roz erau deja cunoscute, a explicat autorul principal al studiului, Hugo Olierook, de la Universitatea Curtin din oraşul Perth.

Primul ingredient, carbonul, trebuie să se afle la mare adâncime. La o adâncime mai mică de 150 de kilometri, carbonul este un simplu grafit, materialul din care sunt fabricate minele de creion şi care nu ar arăta prea bine dacă ar fi plasat pe o verighetă, a ironizat cercetătorul australian.

Al doilea „ingredient” se referă la o presiune colosală, suficient de mare pentru a modifica culoarea unui diamant transparent, dar fără să îl forţeze prea mult.

„Dacă apeşi puţin deasupra lui, el devine roz. Dar dacă apeşi puţin mai mult, devine maro”, a explicat acelaşi geolog.

„Ca un dop de şampanie”

Descoperirea echipei australiene le-a permis cercetătorilor să explice factorul care a făcut ca diamantele roz să urce vertiginos în scoarţa terestră, până aproape de suprafaţă.

La început, s-a crezut că mina din Argyle s-ar fi format în urmă cu 1,2 miliarde de ani, însă cercetătorii nu puteau să îşi explice felul în care diamantele au putut să urce spre suprafaţă, în absenţa unui fenomen geologic asociat.

Ei şi-au rafinat apoi procedura de datare a depozitului, măsurând vârsta elementelor din cristalele minuscule prezente într-o rocă din mină. Astfel, ei au stabilit o vârstă de 1,3 miliarde de ani.

Acea vârstă corespunde unei fracturi suferite de primul super-continent de pe Terra, denumit Nuna sau Columbia.

În trecut, „toate masele terestre erau aglomerate împreună”, a explicat Hugo Olierook. Presiunea care a colorat diamantele s-a format prin coliziunile dintre masele terestre din vestul şi nordul Australiei, survenite în urmă cu 1,8 miliarde de ani.

Acea masă s-a fracturat 500 de milioane de ani mai târziu, iar în acel loc magma a urcat în scoarţa terestră, ducând cu ea diamantele roz spre suprafaţă, „ca un dop de şampanie”, a precizat geologul australian.

Un „paradis al diamantelor roz”

În ultimii 200 de ani, căutarea diamantelor s-a concentrat asupra zonelor continentale, a mai spus el. Or, descoperirea publicată marţi ar putea să reorienteze aceste căutări.

Lanţurile muntoase provenite din fracturarea super-continentului Nuna au potenţialul de a deveni un „paradis al diamantelor roz”, afirmă geologul australian, care citează zone similare aflate în Canada, Rusia, Africa de Sud şi Australia.

Această concluzie ar putea fi totuşi una pripită, afirmă John Foden, expert în diamante la Universitatea din Adelaide, care nu a participat la realizarea studiului.

Noua cercetare stabileşte cu siguranţă „într-o manieră convingătoare” vârsta depozitelor din Argyle şi sugerează o legătură plauzibilă între formarea diamantelor roz şi fracturarea super-continentului Nuna, afirmă el.

Totuşi, alte situri asociate cu acel eveniment geologic nu au produs niciun diamant roz, a remarcat John Foden. Iar acest fapt ar putea sugera că „nuanţa de roz ar putea fi un atribut specific minei din Argyle”.

Ultimele știri
Citește și...

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.