Evenimentele extreme din Antarctica trebuie luate mai în serios din cauza impactului lor global „în cascadă”, a avertizat marți un grup de oameni de știință care investighează schimbările „fără precedent”, scrie Sky News.
După ce aisberguri enorme se rup cu „frecvență tot mai mare” din Antarctica, oamenii de știință au confirmat că evenimentele extreme au loc mai des și sunt mai intense.
Jane Rumble, șefa regiunilor polare la Biroul pentru Externe, Commonwealth și Dezvoltare din Regatul Unit, a declarat: „Ceea ce se întâmplă în Antarctica nu rămâne în Antarctica. Are consecințe globale și, prin urmare, este important să creștem conștientizarea”.
Profesorul Martin Siegert, glaciolog la Universitatea din Exeter, a spus că este extrem de îngrijorat de: „intensitatea și frecvența în creștere a evenimentelor extreme și de influențele în cascadă pe care le au în alte zone”.
El a spus că ar trebui să fim „profund îngrijorați de mediul Antarcticii care se confruntă cu arderea continuă a combustibililor fosili”.
„Există un pericol real, cred, în anii următori, ca Antarctica să înceapă să se comporte într-un mod care să semene mult mai mult cu Arctica… să nu mai acționeze ca agent frigorific pentru planetă și să înceapă să acționeze ca un radiator”, a mai spus Profesorul Martin Siegert.
Oamenii de știință sunt îngrijorați în special de trei extreme.
„Un val de căldură enorm”
Cel mai mare val de căldură înregistrat vreodată la nivel global a lovit Antarctica de Est în martie 2022, ducând la temperaturi de suprafață în creștere cu 38,5°C.
În loc de o valoare estimată de aproximativ -50C, au ajuns la -10C.
Valul de căldură a fost „absolut enorm”, a spus profesorul Siegert. Temperatura a fost nu numai mult peste medie, ci și mult mai caldă chiar și decât înregistrările anterioare.
Învelișul de gheață se topește
Recordurile privind topirea ghețarilor au crescut începând cu anul 2016. Noi minime au fost stabilite de trei ori în doar șapte ani.
„Chiar și anii care nu au doborât recorduri au fost neobișnuiți, pe baza a ceea ce am învățat să ne așteptăm pe baza deceniilor anterioare”, a spus dr. Caroline Holmes, un om de știință în domeniul climei polare la British Antarctic Survey.
Pe măsură ce gheața, care plutește pe suprafața oceanului, se topește, nu mai reflectă căldura și lumina de la soare și dezvăluie mai mult din suprafața întunecată a mării, care absoarbe căldura.
Prăbușire „dramatică” a raftului de gheață
Oamenii de știință au avertizat, de asemenea, despre prăbușirea „dramatică” a raftului de gheață Larsen A și B de pe Peninsula Antarctică și a platformei de gheață Conger din Antarctica de Est, care poate crește temperatura atmosferică și a gheții.
Rafturile de gheață sunt partea unui ghețar sau a unui strat de gheață care s-a scurs în mare, care plutește la suprafață.
„De-a lungul anilor, am văzut schimbări dramatice în extinderea straturilor de gheață din jurul Antarcticii”, a spus dr. Anna Hogg, profesor asociat la Școala Pământului și Mediului de la Universitatea Leeds.
Topirea „afectează populațiile care trăiesc în jurul coastelor din întreaga lume” prin eroziunea provocată de inundațiile de coastă.
Topirea calotelor de gheață din Groenlanda și Antarctica a ridicat nivelul global al mării cu 1,8 cm începând cu anii 1990.
Dacă aceste rate continuă, se așteaptă ca straturile de gheață să ridice nivelul mării cu încă 17 cm și să expună încă 16 milioane de oameni la inundații anuale de coastă până la sfârșitul secolului.
