În urmă cu exact un deceniu, la întâlnirea anuală a Institutului Milken din 2013, o discuție între unele dintre cele mai puternice figuri din Silicon Valley a lansat o întrebare critică: Unde sunt descoperirile științifice?
Peter Thiel , investitor miliardar și panelist la eveniment, a considerat că este corect să întrebe dacă toate inovațiile de atunci se rezumă la iPhone-urile care permit oamenilor să trimită fotografii cu pisica lor.
Din fericire pentru Thiel, lucrurile bune urmau să se întâmple. Dar inginerii și oamenii de știință trebuie să devină mai buni în comercializarea produselor lor, scrie Insider.
Aproape oricine folosește în mod regulat internetul a înțeles, potențialul inteligenței artificiale datorită lansării de către OpenAI a ChatGPT, o aplicație chatbot care dă viață modelelor de limbaj mari (LLM) GPT-3.5 și GPT-4.
LLM-urile există de ani de zile, dar consumatorul mediu a înțeles importanța lor doar atunci când a putut vedea într-un mod tangibil cât de puternici pot fi. Această înțelegere în masă a supraalimentat fără îndoială domeniul AI.
Alte descoperiri la fel de spectaculoase care ar putea să schimbe societatea sunt pe drum și ar trebui să provoace cât mai mult entuziasm public.
În Coreea de Sud, luna trecută, cercetătorii au descoperit primului supraconductor din lume, la temperatura camerei și presiunea ambientală – un material asemănător stâncii, cunoscut sub numele de LK-99 . Dacă este real, asta ar putea elimina cantitățile masive de deșeuri electrice pe care le avem astăzi și ar putea deschide, în opinia cercetătorilor, „o nouă eră pentru omenire”.
Deoarece constatările nu au fost revizuite de alți specialiști, anunțul a fost primit mai întâi cu scepticism. O lucrare prezentată de cercetătorii de la Universitatea Peking din Beijing pe 6 august sugerează că entuziasmul inițial poate fi exagerat. Eforturile rămân în desfășurare pentru a reproduce creația unui supraconductor la temperatura camerei . Totuși, puțini oameni înțeleg importanța descoperirii.
Știința hard are nevoie de PR și marketing bun
Chatbot-ul OpenAI s-a bucurat de un nivel rar de popularitate. Ar putea fi nevoie de eforturi similare pentru a traduce descoperirile științifice brute în beneficii tangibile pentru omul obișnuit.
O altă problemă, potrivit specialiștilor din Silicon Valley, este teama aparentă de progres.
Marc Andreessen, analist de risc economic și co-panelist al lui Thiel la conferința Institutului Milken din 2013, a considerat în timpul unui podcast difuzat recent că lumea s-a „bifurcat în două domenii” începând cu anii 1970.
În viziunea lui Andreessen, lumea „biților” care constituie totul, de la internet la rețelele de socializare a cunoscut salturi uluitoare înainte, în timp ce lumea „atomilor” care constituie lucruri precum energia nucleară a fost pierdută prin decenii de stagnare.
„Dacă ești în lumea virtuală, este wow. Este uimitor, totul este spectaculos”, a spus el. „În clipa în care te urci într-o mașină, în clipa în care bați ceva într-un perete, în momentul în care mănânci mâncare, încă mai trăiești în anii ’50.”
Această stagnare are loc parțial, potrivit lui Andreessen, din cauza a ceea ce se întâmplă atunci când o nouă tehnologie interacționează cu sistemele sociale: „Ceea ce face este că amenință să răstoarne ordinea socială”, a spus el pe podcastul Hermitix .
Inovațiile din lumea atomică par a fi chiar mai importante decât cele din lumea digitală, în opinia lui Andreessen, spunând că acesta este motivul pentru care au existat interdicții asupra noilor centrale nucleare în anii 1970 în locuri precum California.
