Recentul summit NATO de la Vilnius a vizat apărarea graniței de est a alianței. De la Estonia în nord până la Bulgaria în sud, cea mai testată și puternic militarizată regiune a NATO s-ar putea dovedi și cea mai fragilă.
Cele opt națiuni care alcătuiesc flancul estic al NATO sunt cele mai expuse potențialelor agresiuni rusești și efectelor războiului din Ucraina.
Ele sunt, de asemenea, printre cele mai diverse ale NATO, de la nordul stabil și previzibil până la sudul mai haotic din punct de vedere politic. Asigurarea faptului că aceste naţiuni ţin pasul fără ca politica să stea în calea securităţii regionale este o chestiune de supravieţuire, scrie Fair Observer.
Noi creşteri de taxe în România slăbesc graniţele, cresc contrabanda şi scad şansele aderării la Schengen, notează publicaţia.
Pentru Europa de Est, tragedia ucraineană atinge o coardă sensibilă nu doar datorită proximităţii sale, ci şi pentru că poveştile despre ocupaţia sovietică sunt încă înrădăcinate în mentalul colectiv, iar Europa de Est s-a dovedit a fi un lider moral în această criză, notează Fair Observer. Dar bunăvoinţa, opinia publică favorabilă şi asistenţa militară nu sunt suficiente. Politica internă trebuie să aibă rezultate, de asemenea.
Potrivit Freedom House, democraţia Poloniei a pierdut din avans, din cauza influenţei partizane asupra instituţiilor statului. Un aliat cheie al NATO, Polonia a fost criticată în ultimii ani pentru politicile sale care subminează statul de drept. Apărarea unei ţări este la fel de puternică precum sunt instituţiile sale, iar tendinţele autoritare nu sunt liniştitoare pentru cel mai puternic partener estic al NATO într-o perioadă de mare nevoie. În Ungaria, Cabinetul lui Viktor Orbán loveşte instituţiile democratice ale ţării de ani de zile. Guvernul populist de la Budapesta a făcut presiuni pentru relaţii prietenoase cu Putin. Potenţialul său de a perturba afacerile UE şi NATO este semnificativ, întrucât ambele sisteme necesită unanimitate, iar prin Ungaria, Rusia şi China aproape că au un loc la masa decizională de la Bruxelles.
Înaintând spre sud-est, lucrurile devin şi mai alunecoase, potrivit jurnaliştilor de la Fair Observer. România are cea mai lungă graniţă cu Ucraina faţă de oricare alt stat membru UE sau NATO. Ţara noastră a încercat şi a eşuat aderarea la spaţiul Schengen, iar acesta este esenţial deoarece oferă nu doar libertate de mişcare, ci şi securitate. Reglementările Schengen ajută la stoparea tuturor problemelor majore, de la crimă organizată la contrabandă şi terorism.
România s-ar putea îndepărta şi mai mult de aderarea la Schengen
România s-ar putea îndepărta şi mai mult de aderarea la Schengen dacă nu reuşeşte să-şi securizeze graniţa cu Ucraina. Această frontieră s-a dovedit a fi cea mai profitabilă din punct de vedere al contrabandei şi al comerţului ilicit din întreaga UE, întrucât România rămâne ţara cel mai grav afectată de contrabanda cu ţigări din Uniunea Europeană.
Stop Contrabanda, un site care monitorizează volumul capturilor de ţigări de contrabandă, a raportat că 110 milioane de ţigări de contrabandă au fost confiscate de autorităţile române doar în 2022. Dar acesta este doar vârful aisbergului. Un volum mult mai mare de ţigări contrafăcute, în valoare de sute de milioane de euro, au reuşit să scape de controalele autorităţilor, după cum arată investigaţiile recente.
Autorităţile de la Bucureşti au anunţat recent intenţia de a majora brusc taxele şi preţurile, pentru a treia oară în acest an, acest lucru răsfrângându-se asupra mai multor sectoare, inclusiv în industria tutunului, cea mai predispusă la contrabandă. Ceea ce nu va face decât să crească nivelul contrabandei cu ţigări contrafăcute, mai ieftine şi mai dăunătoare, dar şi cu alte bunuri ilicite. Oficiul European de Luptă Antifraudă a tras un semnal de alarmă cu privire la multiplele riscuri ale comerţului ilicit.
Creşterea contrabandei duce la deschiderea de noi rute, care ajung să fie folosite de reţelele crimei organizate.
