România își păstrează ratingul suveran „BBB-”, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, după evaluarea publicată de S&P Global Ratings.
Agenția menține însă perspectiva negativă și avertizează că prelungirea crizei politice, eventualele derapaje fiscale și deteriorarea încrederii investitorilor ar putea pune presiune pe rating în perioada următoare.
S&P a confirmat ratingurile suverane pe termen lung și scurt ale României la „BBB-/A-3”, atât pentru datoria în monedă străină, cât și pentru cea în moneda locală.
Decizia evită scenariul unei retrogradări în categoria „junk”, însă raportul agenției arată că România rămâne într-o poziție vulnerabilă. S&P consideră că procesul de consolidare fiscală este, pentru moment, pe drumul cel bun, dar atrage atenția asupra instabilității politice și asupra necesității unui plan bugetar credibil pentru următorii ani.
Ministerul Finanțelor a anunțat decizia cu puțin timp înainte ca S&P să publice raportul integral.
S&P: România rămâne în categoria recomandată investițiilor
Confirmarea ratingului se bazează, între altele, pe evoluția consolidării fiscale din 2026 și pe absorbția fondurilor europene.
S&P arată că, în pofida lipsei unui acord pentru formarea unui nou guvern, consolidarea fiscală a României în 2026 „rămâne pe drumul cel bun”, iar peste 90% din alocările din cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență au fost asigurate până în septembrie prin măsuri legislative.
Agenția se așteaptă ca procesul de consolidare fiscală din 2027-2028 să fie susținut inclusiv de procedura Uniunii Europene privind deficitul excesiv.
În scenariul de bază, S&P pornește de la premisa că România va reuși să formeze un guvern capabil să adopte un cadru bugetar credibil pentru perioada 2027-2028.
Agenția remarcă faptul că, în ciuda impasului politic început în luna mai și a mai multor tentative eșuate de învestire a unui nou premier, consolidarea fiscală și absorbția fondurilor UE au continuat în 2026.
Fondurile europene, unul dintre principalele puncte forte ale României
S&P evidențiază în raport rolul important pe care fondurile europene îl au în susținerea economiei și a investițiilor publice.
Potrivit agenției, măsurile legislative adoptate în timpul verii au permis deblocarea majorității fondurilor din Mecanismul de Redresare și Reziliență.
Ratele de absorbție depășesc 90% în cazul granturilor și 95% pentru împrumuturi, iar investițiile publice sunt estimate la un nivel de 8,5% din PIB.
S&P estimează pentru 2026 un flux de fonduri europene echivalent cu aproximativ 3,5% din PIB. Aceste resurse ar trebui să acopere o parte importantă a necesarului de finanțare externă al României și să susțină investițiile publice, considerate de agenție principalul motor al activității economice în acest an.
Sprijinul european va continua și după reducerea fluxurilor din PNRR, prin fondurile rămase din politica de coeziune aferentă Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 și prin programul SAFE, în valoare de 16,8 miliarde de euro.
S&P avertizează: criza politică poate pune ratingul României în pericol
Perspectiva ratingului rămâne negativă, iar una dintre principalele vulnerabilități identificate de S&P este instabilitatea politică.
Agenția avertizează că un proces prelungit de formare a unui nou guvern ar putea împiedica reducerea deficitului fiscal în 2027 și 2028.
Un eventual eșec în implementarea unei politici fiscale și economice credibile ar putea afecta nu doar consolidarea bugetară, ci și încrederea investitorilor, costurile de finanțare și balanța de plăți.
S&P ar putea lua în calcul o retrogradare și dacă presiunile externe s-ar intensifica, inclusiv în scenariul în care perturbările de pe piața energiei ar afecta așteptările privind inflația și ar slăbi semnificativ creșterea economică, situația fiscală și balanța de plăți.
S&P: „Politica conflictuală” afectează predictibilitatea României
Raportul acordă un spațiu important situației politice interne.
„Politica conflictuală și compromisurile politice frecvente de ultim moment ar putea submina previzibilitatea traiectoriei fiscale și a politicilor pe termen mediu ale României”, avertizează S&P.
Agenția amintește că România nu a reușit să formeze un nou guvern după căderea Executivului Bolojan în luna mai și după eșecul mai multor candidați la funcția de prim-ministru de a obține sprijinul necesar în Parlament.
S&P notează, de asemenea, că președintele Nicușor Dan a rezistat apelurilor pentru organizarea de alegeri anticipate și consideră că un asemenea scenariu rămâne puțin probabil, în condițiile în care România nu a organizat alegeri parlamentare anticipate în perioada postcomunistă.
Potrivit agenției, absența unui guvern funcțional afectează predictibilitatea reformelor și guvernanța fiscală pe termen mediu.
România pierde 750 de milioane de euro din PNRR
Instabilitatea politică produce deja costuri, potrivit raportului.
S&P estimează că paralizia legislativă costă România aproximativ 750 de milioane de euro din granturile aferente Mecanismului de Redresare și Reziliență, ca urmare a neadoptării unei legi unitare privind salarizarea în sectorul public.
Cheltuielile cu salariile din sectorul public au reprezentat aproape 25% din totalul cheltuielilor în 2025, iar agenția avertizează că absența unui cadru durabil pentru gestionarea acestora complică perspectivele fiscale.
Un alt risc este reprezentat de apropierea alegerilor din 2028.
S&P consideră că lipsa de vizibilitate asupra viitoarelor creșteri salariale din sectorul public ar putea deveni o problemă, în condițiile în care fragmentarea politică ar putea favoriza derapaje fiscale în apropierea perioadei electorale.
Economia României ar urma să scadă cu 0,5% în 2026
S&P are o prognoză dificilă pentru economia României în acest an.
Agenția estimează o contracție economică de 0,5% în 2026, pe fondul consolidării fiscale, al inflației ridicate generate de prețurile energiei și al scăderii salariilor reale.
Acești factori ar urma să afecteze consumul privat, în timp ce investițiile finanțate din fonduri europene sunt văzute drept principala contrapondere.
În același timp, S&P estimează un deficit de cont curent de 7,5% din PIB pentru 2026. Deficitele externe ar urma să rămână semnificative și să depășească deficitul bugetar cu aproximativ un punct procentual din PIB până în 2029.
Inflația ridicată și presiunile asupra cursului de schimb ar putea limita și spațiul de manevră al Băncii Naționale a României, reducând posibilitatea unei relaxări a politicii monetare pe termen scurt.
Deficitul bugetar, estimat la 6,25% din PIB în 2026
S&P estimează că deficitul bugetar al administrației publice va coborî la 6,25% din PIB în 2026, după 7,9% în 2025 și 9,3% în 2024.
Agenția atribuie această evoluție mai multor măsuri adoptate în perioada 2025-2026, printre care majorarea TVA, creșterea accizelor, înghețarea salariilor și pensiilor și ajustările aduse impozitului pe profit.
S&P consideră că România va continua consolidarea bugetară în conformitate cu cerințele procedurii europene privind deficitul excesiv.
În 2027, efortul fiscal ar urma să se concentreze în special pe controlul cheltuielilor, inclusiv prin creșteri prudente ale salariilor din sectorul public și ale pensiilor, după perioada de înghețare.
Aceste măsuri trebuie însă puse în balanță cu planul fiscal structural convenit cu Comisia Europeană, care prevede reducerea masei salariale din sectorul public cu cel puțin 1,5 puncte procentuale din PIB până în 2031.
Datoria publică netă ar putea ajunge la 60% din PIB în 2027
Chiar dacă deficitul este așteptat să scadă, nivelul datoriei publice va continua să crească.
S&P estimează că deficitul va coborî constant, până la aproximativ 5% din PIB în 2028. Deficitele încă ridicate vor împinge însă datoria publică netă la aproximativ 60% din PIB în 2027, față de 52% la sfârșitul anului 2025.
Această evoluție vine într-un moment în care România are nevoi importante de finanțare externă și o pondere ridicată a datoriei publice aflate în portofoliile investitorilor nerezidenți.
Tocmai această combinație face economia vulnerabilă la schimbările bruște ale încrederii investitorilor, potrivit agenției.
În ce condiții ar putea S&P retrograda România
Scenariul negativ prezentat de agenție este legat în principal de evoluția politică și fiscală din următoarea perioadă.
O retrogradare ar putea fi luată în calcul dacă blocajul privind formarea unui guvern împiedică reducerea deficitului în 2027 și 2028 sau dacă România nu reușește să prezinte și să implementeze o traiectorie credibilă de politică fiscală și economică.
Creșterea costurilor de finanțare, deteriorarea încrederii investitorilor sau intensificarea presiunilor externe sunt alte riscuri identificate în raport.
Există însă și un scenariu favorabil. S&P ar putea schimba perspectiva de la „negativă” la „stabilă” dacă deficitele bugetar și extern se reduc suficient pentru a opri deteriorarea poziției financiare a țării.
Un asemenea scenariu ar necesita, potrivit agenției, un plan credibil de politici pe termen mediu, eventual susținut de un consens politic mai larg, precum și revenirea economiei pe creștere.
Nazare: Urmează două obiective vitale pentru România
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, consideră că menținerea ratingului confirmă importanța măsurilor luate pentru consolidarea finanțelor publice.
Următoarele obiective considerate esențiale sunt respectarea țintei de deficit pentru 2026 și construirea unui buget credibil pentru 2027.
Decizia S&P oferă României un răgaz important, menținând datoria suverană în categoria recomandată investițiilor. Perspectiva negativă arată însă că evaluările viitoare vor depinde în mare măsură de capacitatea autorităților de a continua reducerea deficitului, de a controla creșterea datoriei și, mai ales, de ieșirea din actualul blocaj politic.
