Președintele rus Vladimir Putin respinge apelurile la negocieri de pace și ar putea intensifica războiul din Ucraina în următoarele luni, au declarat pentru Reuters trei surse apropiate Kremlinului.
În acest context, un fost oficial al Ministerului Apărării din Rusia susține că următoarea etapă a conflictului ar putea include atacuri asupra bazelor NATO din România și statele baltice, precum și asupra unor instalații din Uniunea Europeană care produc arme pentru Ucraina.
Preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat luni că Putin doreşte încheierea războiului şi că o soluţie este „mai aproape decât îşi dau seama oamenii”. Trump a purtat săptămâna trecută convorbiri telefonice separate cu Putin şi cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski. El s-a întâlnit cu Zelenski miercuri, la summitul NATO, unde preşedintele ucrainean a declarat că au discutat „idei pentru a aduce pacea mai aproape”.
Una dintre persoanele familiarizate cu gândirea lui Putin spune însă că acesta „a rămas ferm pe poziţii” în ceea ce priveşte obiectivul-cheie de a cuceri restul regiunii Donbas din estul Ucrainei, unde avansul rus a încetinit în acest an. Aceeaşi sursă a spus că Putin a mustrat recent un grup de consilieri care sugerau un compromis bazat pe un armistiţiu de-a lungul liniilor actuale ale frontului. O a doua sursă Reuters spune că Putin crede că Rusia va cuceri în curând regiunea Donbas.
De altfel, liderul rus a respins public, în iunie, apelul lui Zelenski la o întâlnire şi la un armistiţiu.
Ca răspuns la o solicitare de comentarii adresată biroului lui Zelenski, un oficial ucrainean de rang înalt a afirmat că rapoartele serviciilor de informaţii de la Kiev din ultimele luni indică faptul că Putin se pregăteşte pentru noi etape ale războiului, mai degrabă decât pentru pace, inclusiv noi operaţiuni în Ucraina sau un posibil atac asupra unei alte ţări europene.
„Rusia este pregătită pentru o soluţionare paşnică, dar dispune de capacitatea necesară pentru a acţiona independent şi a continua operaţiunea militară specială”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, ca răspuns la o solicitare de comentarii din partea Reuters.
Unii analişti militari occidentali consideră că Rusia ar avea nevoie de o recrutare obligatorie a bărbaţilor apţi de luptă pentru a-şi atinge obiectivul de a cuceri Donbasul. Recrutarea este o măsură nepopulară din punct de vedere politic, pe care Putin a ezitat să o ia încă de la începutul războiului.
Pe de altă parte, experţii militari ruşi au discutat din ce în ce mai des în public despre escaladarea conflictului, inclusiv despre posibilitatea lovirii unor ţinte europene, cum ar fi bazele NATO din ţările baltice. Un astfel de pas ar risca să atragă Rusia într-o confruntare directă cu alianţa condusă de SUA, punând la încercare angajamentul NATO conform căruia un atac asupra unui stat membru constituie un atac asupra tuturor.
ROMÂNIA, LUATĂ ÎN CALCUL ÎN ECUAŢIA LUI PUTIN DE ESCALADARE A CONFLICTULUI
Rusia ar putea încerca, în schimb, să semene tensiuni în cadrul NATO prin atacuri izolate, comparabile cu recentul atac rus cu drone asupra României, potrivit lui Jack Watling de la Royal United Services Institute (RUSI), un think tank din Londra specializat în apărare şi securitate.
„Ruşii nu ar urmări un război cu NATO. Dar acest lucru ar putea fi folosit pentru a diviza NATO în ceea ce priveşte modul de reacţie”, a explicat Watling. El a adăugat că tensiunile accentuate cu NATO l-ar putea ajuta pe Putin să ofere o justificare politică în Rusia pentru recrutarea militară.
Atacurile repetate asupra rafinăriilor de petrol, porturilor şi depozitelor din Rusia şi din Ucraina ocupată de Rusia au provocat o penurie severă de combustibil, aducând impactul războiului în casele a milioane de ruşi. Un sondaj a arătat că popularitatea lui Putin rămâne ridicată, dar a atins recent cel mai scăzut nivel de la începutul războiului, în 2022.
Aliaţii Ucrainei au profitat de ceea ce numesc o schimbare de dinamică în război. Unii solicită sancţiuni economice suplimentare pentru a-l forţa pe Putin să pună capăt conflictului.
Succesele recente ale Ucrainei l-au făcut însă pe Putin mai furios şi mai hotărât să dea un răspuns dur, potrivit persoanei care se întâlneşte regulat cu Putin.
Forţele ruse au lansat două atacuri majore cu drone şi rachete asupra Ucrainei în ultima săptămână, inclusiv asupra capitalei Kiev, ucigând zeci de civili. Moscova a declarat că atacurile au vizat ţinte militare.
Adresându-se generalilor săptămâna trecută într-o intervenţie transmisă de televiziune, Putin a afirmat că atacurile Ucrainei asupra infrastructurii energetice înseamnă că Rusia va încerca să cucerească mai mult teritoriu ucrainean de-a lungul frontierei, dincolo de Donbas, ca „zonă de securitate”.
Un fost oficial al Ministerului Apărării din Rusia, Andrei Ilniţki, a declarat într-un articol publicat pe 29 iunie în ziarul „Kommersant” că escaladarea conflictului ar putea începe cu distrugerea a 30 de obiective industriale majore din Ucraina, inclusiv o oţelărie şi portul Odesa.
Rusia a provocat deja pagube pe scară largă întreprinderilor comerciale şi porturilor din întreaga Ucraină. Producţia şi exporturile au fost, de asemenea, afectate de atacurile repetate ale Rusiei asupra instalaţiilor energetice.
Ilniţki a adăugat că următoarea fază ar putea consta în atacuri asupra bazelor NATO din statele baltice şi din România, precum şi asupra instalaţiilor din Uniunea Europeană care produc drone şi rachete cu rază lungă de acţiune pentru Ucraina.
Întrebat despre articolul lui Ilniţki, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat reporterilor săptămâna aceasta că Rusia ar trebui să-şi consolideze propria securitate şi nu poate „închide ochii” la militarizarea Europei.
UN RĂZBOI TERESTRU TERIBIL ÎN DONBAS
Discuţiile privind escaladarea rusă apar pe fondul faptului că progresul mai lent al Moscovei pe câmpul de luptă a ridicat perspectiva că vor fi necesare mult timp, şi numeroase victime pentru cucerirea Donbasului.
Până în prezent, aproximativ două milioane de soldaţi au fost ucişi, răniţi sau sunt daţi dispăruţi de la invazia pe scară largă, la începutul anului 2022, dintre care 1,4 milioane sunt ruşi, potrivit unei estimări recente a Centrului pentru Studii Strategice şi Internaţionale. Niciuna dintre părţi nu face publice date privind victimele militare.
Trupele ruse au întâmpinat dificultăţi în a avansa în acest an de-a lungul liniei frontului de 1.200 km, în timp ce dronele ucrainene contracarează avantajul numeric al Rusiei în ceea ce priveşte efectivele. În ultimele săptămâni, Rusia a avansat cu greutate către oraşul Kostiantînivka din est, unul dintre numeroasele oraşe din „centura de fortăreţe” a Ucrainei, un front defensiv crucial în regiunea Doneţk.
Pe 3 iulie, Putin a declarat că forţele ruse au capturat Kostiantînivka, dar Ucraina a negat acest lucru.
O zi mai târziu, în timpul unei convorbiri telefonice cu Trump, Putin a încercat să-l convingă că Rusia va cuceri ultima cincime din regiunea Doneţk din Donbas, pe care Ucraina o controlează încă.
Putin, a spus sursa care se întâlneşte regulat cu el, consideră că obţinerea controlului asupra regiunii este o chestiune de principiu, afirmând că liderul rus „are nevoie de un fel de victorie”.
