Ucraina și Polonia iau în calcul depunerea unei candidaturi comune pentru a găzdui cel mai mare eveniment sportiv de pe planetă: Cupa Mondială de fotbal masculin.
Ministrul ucrainean al Sportului, Matvii Bidnyi, a declarat pentru POLITICO că Ucraina, care în prezent încearcă să respingă invazia pe scară largă lansată de Kremlin în urmă cu mai mulți ani, ar dori să organizeze turneul împreună cu Polonia la prima ediție a Cupei Mondiale pentru care nu a fost încă stabilită țara gazdă. Polonia discută această posibilitate, potrivit unui oficial familiarizat cu poziția guvernului de la Varșovia.
„Cea mai apropiată ediție disponibilă a Cupei Mondiale este undeva în anii 2040… așa că trebuie să începem să planificăm din această perspectivă chiar de acum”, a declarat Bidnyi, confirmând că țara sa este interesată să analizeze posibilitatea unei candidaturi comune. Spania, Portugalia și Maroc vor găzdui turneul din 2030, iar Arabia Saudită va fi singura țară gazdă în 2034.
Ucraina are deja experiență în organizarea unui turneu important împreună cu Polonia, a adăugat Bidnyi, făcând referire la Campionatul European de fotbal masculin din 2012.
„Ar fi foarte logic să repetăm acest exemplu de succes”, a spus el, menționând că o astfel de candidatură ar putea, de asemenea, „să atragă atenția investitorilor”.
Orice astfel de proiect s-ar desfășura însă într-un context radical diferit față de Euro 2012. Atacul Rusiei a lăsat Ucraina cu necesități de reconstrucție și redresare estimate la aproape 588 de miliarde de dolari pentru următorul deceniu – de aproape trei ori PIB-ul nominal estimat al țării pentru 2025 –, potrivit unei evaluări realizate de guvernul ucrainean, Grupul Băncii Mondiale, Comisia Europeană și Organizația Națiunilor Unite.
Ofensiva liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, nu dă nici ea semne că s-ar opri, în condițiile în care forțele ruse încearcă să ocupe noi teritorii ucrainene și bombardează marile orașe ale țării aproape în fiecare noapte.
Adresându-se Adunării Generale a ONU la 1 septembrie, președinta Adunării, Annalena Baerbock, a declarat că „nu a mai rămas niciun loc sigur” în Ucraina și că numărul victimelor civile din prima jumătate a anului 2026 a fost cu 114% mai mare decât în aceeași perioadă din 2024.
Donbas Arena oferă o imagine asupra dificultăților de infrastructură cu care s-ar confrunta Ucraina dacă ar găzdui un nou turneu major. Stadionul futurist din Donețk a găzduit cinci meciuri la Euro 2012, însă, în 2014, separatiștii susținuți de Rusia au preluat controlul asupra unor părți ale regiunii, iar între aceștia și armata ucraineană au izbucnit lupte.
Șahtior Donețk, clubul care își disputa meciurile pe acest stadion, a fost obligat să părăsească orașul, iar bombardamentele au avariat ulterior arena. Echipa nu s-a mai putut întoarce și își dispută în prezent meciurile de pe teren propriu în vestul Ucrainei.
Politica din spatele Cupei Mondiale
Cupa Mondială s-a desfășurat în repetate rânduri pe fondul unor tensiuni politice. Rusia însăși a găzduit turneul în 2018, la câțiva ani după ce Putin a anexat Crimeea și a declanșat războiul din estul Ucrainei.
Unii politicieni occidentali au cerut FIFA să retragă Rusiei dreptul de organizare, însă turneul s-a desfășurat conform planului, oferind Moscovei posibilitatea de a proiecta o imagine de normalitate și prestigiu, în pofida criticilor continue privind politica sa externă agresivă.
În această vară, relația FIFA cu președintele american Donald Trump a dominat perioada premergătoare turneului și a provocat controverse chiar în timpul competiției, înaintea unui meci eliminatoriu dintre Statele Unite și Belgia.
Întrebat dacă ideea unei candidaturi polono-ucrainene face obiectul unor discuții concrete sau reprezintă mai degrabă o ambiție pe termen lung pentru perioada de după război, Bidnyi a răspuns:
„Vom lucra la asta… continuăm să fim o țară orientată spre cele mai mari performanțe sportive. Face parte din cultura noastră națională și vrem să o dezvoltăm în ciuda tuturor acestor dificultăți.”
El a precizat că orice demers oficial ar trebui să pornească de la comunitatea sportivă sau de la federațiile de fotbal.
„Suntem interesați, dar… totul pornește de la inițiativele comunității sportive sau ale federației sportive. Așa că vom vedea”, a spus ministrul.
Ideea a fost discutată și în cadrul unor conversații purtate în marja Conferinței pentru Reconstrucția Ucrainei din acest an, organizată la Gdańsk, potrivit oficialului familiarizat cu poziția guvernului polonez, care a solicitat anonimatul pentru a putea vorbi despre discuțiile private.
Ministerul Sportului din Polonia nu a răspuns unei solicitări de comentarii.
O prietenie fragilă
Parteneriatul dintre Polonia și Ucraina din timpul războiului a devenit tot mai tensionat, pe măsură ce o dispută privind memoria istorică s-a transformat într-un conflict politic mai amplu.
Tensiunile au escaladat în iunie, după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a redenumit o unitate militară în onoarea „Eroilor UPA”, o forță naționalistă care a luptat pentru independența Ucrainei, dar care a comis și masacre împotriva civililor polonezi în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a reacționat retrăgându-i lui Zelenski cea mai înaltă distincție de stat a Poloniei și amenințând că va bloca drumul Ucrainei către aderarea la Uniunea Europeană dacă Kievul nu își va cere scuze.
Premierul Donald Tusk a încercat să calmeze disputa, avertizând politicienii din ambele țări să nu transforme situația într-o „greșeală strategică” de pe urma căreia ar putea beneficia Rusia.
Un sondaj realizat în august a arătat că 46% dintre polonezi privesc în prezent negativ relațiile cu Ucraina – cea mai ridicată proporție înregistrată până acum.
Vasyl Mokan, membru al Parlamentului ucrainean și vicepreședinte al Comisiei pentru Tineret și Sport, a declarat că această comisie nu a primit informații oficiale care să confirme că au avut loc discuții privind o posibilă candidatură. Cu toate acestea, el a descris propunerea drept „convingătoare și plină de potențial”.
„O candidatură comună a Ucrainei și Poloniei pentru Cupa Mondială FIFA ar reprezenta mult mai mult decât un eveniment sportiv major”, a spus el. „Ar servi drept un simbol puternic al solidarității europene cu Ucraina.”
Încheierea războiului, obținerea unei păci juste și durabile și existența unor garanții de securitate credibile pe termen lung ar fi condiții esențiale pentru organizarea unor meciuri ale Cupei Mondiale în Ucraina, a precizat Mokan.
„Fără aceste condiții, ar fi prematur să vorbim despre găzduirea unei Cupe Mondiale FIFA în Ucraina”, a spus el, adăugând că, dacă Ucraina aspiră ca într-o zi să organizeze turneul alături de o altă țară, „pregătirile trebuie să înceapă acum, printr-o planificare consecventă pe termen lung”.
