2.2 C
București
joi, noiembrie 21, 2024

Raport: Libertatea presei este în scădere în întreaga UE. România, printre țările cu probleme

Libertatea presei este în scădere în întreaga UE și „periculos de aproape de punctul de rupere” în mai multe țări, informează o rețea importantă de libertăți civile, evidențiind amenințările pe scară largă împotriva jurnaliștilor.

Uniunea Libertăților Civile pentru Europa (Liberties) cu sediul la Berlin a declarat în raportul său anual privind libertatea presei, întocmit cu 37 de grupuri de drepturi din 19 țări, că tendințele alarmante identificate anterior au persistat în 2023 – deși noua legislație la nivelul UE ar putea oferi speranțe de îmbunătățire.

„Libertatea presei este în mod clar în declin constant în întreaga UE – în multe țări, ca urmare a vătămării sau neglijenței deliberate din partea guvernelor naționale”, a declarat Eva Simon, ofițer principal de advocacy la Liberties, potrivit The Guardian.

„Scăderea libertății presei merge mână în mână cu declinul statului de drept. Există o strânsă corelație între cele două. Acesta este manualul regimurilor autoritare.”

Ea a spus că noua legislație UE privind mass-media „are potențial”, dar trebuie implementată în mod corespunzător.

Peisajul media din Europa a continuat să fie marcat anul trecut de o concentrare puternică a proprietății mass-media, reguli inadecvate privind transparența proprietății și numeroase amenințări la adresa independenței și finanțelor mass-media publice, a spus Liberties.

De asemenea, a documentat mai multe cazuri de amenințări, intimidare, supraveghere și violență împotriva jurnaliștilor din mai multe state membre, precum și restricții privind libertatea de exprimare și accesul la informații în bloc.

Liberties a recomandat Comisiei Europene să urmărească îndeaproape implementarea de către statele membre a unui nou Act european pentru libertatea presei, despre care Simon a spus – în ciuda compromisurilor sale – a creat o bază legală pentru îmbunătățirea libertății presei.

România arătată cu degetul

„Va depinde mult de guvernele și autoritățile naționale, dar actul înseamnă că anumite cazuri pot fi acum aduse în fața unei instanțe europene care va decide ce înseamnă cu adevărat independența presei, supravegherea jurnaliştilor și așa mai departe”, a spus ea.

O nouă directivă a UE care vizează procesele strategice abuzive împotriva participării publice (Slapps), utilizate în mod obișnuit împotriva jurnaliştilor din mai multe state membre UE, ar trebui să aibă, de asemenea, un impact, a spus Simon – deși, din nou, implementarea va fi cheia.

Jurnaliştii din ţări precum Croaţia, Franţa, Germania, Grecia şi Italia s-au confruntat cu atacuri fizice în 2023, se arată în raport, iar în Ungaria şi Slovacia reporterii s-au confruntat cu abuzuri şi ameninţări din partea politicienilor aleşi.

În România și Suedia, poliția nu a reușit să investigheze în mod corespunzător atacurile asupra jurnaliștilor, fie din cauza lipsei de resurse, fie din cauza lipsei de voință, se arată în raport, în timp ce în Franța și Bulgaria, polițiștii înșiși au atacat jurnaliști.

Ultimele știri
Citește și...

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.