Viitorul Guvern ar putea introduce o taxă universală pe toate plățile din România, o idee venită din partea mediului de afaceri în contextul consultărilor de la Cotroceni privind echilibrarea bugetului.
Potrivit surselor citate de Profit.ro, această taxă ar avea o valoare „infimă”, dar ar urma să se aplice pe fiecare tranzacție economică, aducând la buget un aport estimat de 50 de miliarde de lei pe an.
Cum ar funcționa taxa universală
Modelul propus presupune reținerea automată a unui mic procent sau a unei sume fixe din fiecare tranzacție, indiferent de natura acesteia. Băncile comerciale și procesatorii de plăți ar urma să acționeze ca agenți de colectare ai statului, similar cu reținerea la sursă a comisioanelor sau taxelor bancare existente.
Argumentul cheie pentru implementare este legat de digitalizarea avansată a plăților: tot mai mulți români utilizează carduri, aplicații de mobile banking și servicii online, ceea ce ar permite colectarea eficientă și automată a acestei taxe fără impact semnificativ asupra experienței utilizatorului.
„Cu o planificare adecvată, România ar putea fi pregătită ca, până în 2026, să pună în funcțiune un sistem care reține automat câțiva bănuți din fiecare tranzacție”, susțin sursele.
Potențialul economic: 50 de miliarde lei anual
Sistemul de plăți interbancare de mare valoare din România – ReGIS, administrat de BNR – a procesat în 2023 un volum uriaș de tranzacții: peste 25.000 miliarde de lei, echivalentul a 5.000 de miliarde euro.
În paralel, plățile de retail, precum cele cu cardul sau prin IBAN, însumează trilioane de lei în fiecare an. Doar plățile cu cardul au atins 483 miliarde lei în 2022. Prin urmare, baza de aplicare a taxei este una foarte extinsă și ar permite colectarea de fonduri considerabile, chiar și cu o cotă extrem de redusă.
Ce avantaje și provocări presupune
Avantaje:
- Colectare extinsă, automatizată și dificil de evitat
- Impact minim la nivel individual, dar cu efect macroeconomic semnificativ
- Nu necesită modificări legislative majore sau infrastructură nouă
Provocări:
- Acceptabilitate publică scăzută dacă este percepută ca o taxă suplimentară ascunsă
- Necesitatea unor sisteme riguroase de testare și coordonare între instituțiile bancare
- Posibile efecte asupra consumului și tranzacțiilor frecvente de mică valoare
