Decizia Curții Constituționale a României (CCR) de a declara neconstituțională legea pensiilor magistraților va avea consecințe semnificative asupra Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Potrivit ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, România riscă să piardă 230 de milioane de euro dacă nu reușește să îndeplinească jalonul asumat pentru reforma pensiilor speciale.
„Impactul fiscal cel mai mare îl avem în pachetul fiscal, deci în zona aceasta nu e impactul mare. Dar asta nu înseamnă că nu are influență asupra cererii din PNRR”, a declarat Nazare, citat de Digi24.
Oficialul a evitat să comenteze posibilitatea ca premierul Ilie Bolojan să demisioneze, în contextul pierderii legitimității politice după decizia CCR. Premierul afirmase anterior că un eventual eșec în adoptarea reformei ar pune sub semnul întrebării capacitatea Guvernului de a gestiona alte măsuri esențiale pentru economie.
230 de milioane de euro, în joc din PNRR
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a confirmat că România are termen până la 28 noiembrie pentru a remedia situația. În caz contrar, fondurile aferente jalonului riscă să fie pierdute.
„Există un jalon din PNRR pentru reforma pensiilor magistraţilor, care, dacă nu este îndeplinit, am putea pierde 230 de milioane de euro. Aşteptăm motivarea CCR pentru a înţelege dacă există probleme de formă sau de conţinut. Din perspectiva PNRR-ului, avem timp până pe 28 noiembrie să găsim o soluţie”, a explicat ministrul Pîslaru.
Acesta a subliniat că Guvernul va continua să caute o soluție legislativă care să respecte decizia Curții și să mențină principiul echității:
„Toţi românii sunt egali în faţa legii, iar Guvernul va continua să caute o soluţie.”
Decizia Curții Constituționale și efectele asupra Guvernului
CCR a decis, pe 20 octombrie, să admită sesizarea depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind legea pensiilor magistraților, declarând-o neconstituțională din motive ce țin de forma finală a legii.
Legea, parte din pachetul doi de reforme asumat de Guvernul Bolojan, prevedea:
- creșterea treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani,
- limitarea pensiei de serviciu la 70% din valoarea ultimului salariu,
- o perioadă de tranziție de 10 ani pentru aplicare completă.
Actul normativ fusese asumat de Executiv în Parlament pe 1 septembrie, în cadrul procesului de reformă a pensiilor speciale, unul dintre jaloanele cheie din PNRR.
