Lumea se apropie rapid de pragul de 1,5 grade Celsius al încălzirii globale, considerat un punct critic pentru intensificarea periculoasă a schimbărilor climatice, avertizează oamenii de ştiinţă europeni.
Temperatura medie globală este în prezent cu aproximativ 1,4°C mai ridicată decât în perioada preindustrială, potrivit datelor publicate miercuri de serviciul european de observare a Pământului Copernicus. Totodată, cercetătorii au constatat că anul 2025 a fost al treilea cel mai cald an înregistrat vreodată.
Dacă tendinţa actuală de încălzire continuă, pragul de 1,5°C stabilit prin Acordul de la Paris ar putea fi depăşit înainte de sfârşitul acestui deceniu. În cadrul acordului climatic din 2015, guvernele s-au angajat să limiteze încălzirea globală la „mult sub” 2°C şi, ideal, la 1,5°C.
Riscurile asociate schimbărilor climatice – precum valurile de căldură mai intense sau creşterea nivelului mării – cresc cu fiecare zecime de grad suplimentar. Oamenii de ştiinţă avertizează că depăşirea pragului de 1,5°C ar putea declanşa aşa-numite „puncte de cotitură”, de la degradarea pădurilor tropicale până la colapsul circulaţiei oceanice, cu efecte climatice extreme şi ireversibile.
Teoretic, omenirea ar putea reveni sub pragul de 1,5°C după depăşirea acestuia prin tehnologii capabile să elimine cantităţi uriaşe de dioxid de carbon din atmosferă – un scenariu cunoscut drept „overshoot”. Însă aceste tehnologii nu sunt încă disponibile la scară suficientă.
„Cu pragul de 1,5°C din Acordul de la Paris foarte aproape, intrăm practic într-o etapă în care va fi vorba despre gestionarea acestei depăşiri”, a declarat Carlo Buontempo, directorul Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice, într-o conferinţă de presă.
Cel mai fierbinte an rămâne 2024
„Este practic inevitabil să depăşim acest prag, iar depinde de noi cum vom gestiona riscurile crescute şi amplificate care vor urma”, a adăugat el, subliniind că riscurile cresc pe măsură ce depăşirea este mai mare şi mai îndelungată.
Cel mai fierbinte an rămâne 2024, singurul de până acum care a depăşit pragul de 1,5°C, cu o medie de 1,6°C. Totuşi, obiectivele Acordului de la Paris vizează tendinţe pe termen lung, nu fluctuaţii de câţiva ani. Buontempo a precizat că trei modele diferite ale Copernicus, inclusiv medii pe cinci ani şi tendinţe liniare pe 30 de ani, indică faptul că încălzirea globală a ajuns deja la aproximativ 1,4°C.
Datele Copernicus arată că 2025 a fost al treilea cel mai cald an din istorie, cu o temperatură medie de 1,47°C peste nivelurile preindustriale, foarte puţin sub cea din 2023. Acest lucru s-a întâmplat în pofida faptului că fenomenul natural El Niño, care amplifică temperaturile peste încălzirea provocată de om, s-a încheiat la mijlocul anului 2024, iar o fază de răcire La Niña a apărut spre finalul anului trecut.
„Ultimii trei ani, în special, au fost extrem de calzi comparativ cu perioadele anterioare”, a declarat Samantha Burgess, director adjunct la Copernicus. Analizate împreună, aceste trei ani au depăşit pragul de 1,5°C, o situaţie fără precedent până acum.
De ce se încălzește Planeta
„Principala cauză a acestor temperaturi record este acumularea gazelor cu efect de seră în atmosferă, dominată de arderea combustibililor fosili”, a explicat Burgess. „Pe măsură ce aceste gaze continuă să se acumuleze, temperaturile cresc în continuare, inclusiv în oceane; nivelul mării continuă să crească, iar gheţarii, gheaţa marină şi calotele glaciare continuă să se topească.”
Pentru Europa, anul 2025 a fost, de asemenea, al treilea cel mai cald din istorie. Condiţiile de căldură şi vânt au favorizat incendii de vegetaţie record, ducând la cele mai mari emisii legate de incendii de când a început monitorizarea, în urmă cu 23 de ani.
La nivel global, jumătate din populaţia lumii a fost expusă unui număr peste medie de zile cu stres termic ridicat, adică temperaturi resimţite de 32°C sau mai mult. Unele regiuni – inclusiv cea mai mare parte a Australiei, zone din Africa de Nord şi Peninsula Arabică – au înregistrat mai multe zile cu stres termic extrem, cu temperaturi resimţite ce depăşesc pragul periculos de 46°C.
„Verile cu care ne confruntăm acum sunt foarte diferite de cele trăite de părinţii sau bunicii noştri”, a spus Burgess. „Copiii de astăzi vor fi expuşi la mai multe riscuri legate de căldură şi climă decât am fost noi sau părinţii noştri.”
Regiunile polare au înregistrat, la rândul lor, temperaturi mult peste medie în 2025: Antarctica a avut cel mai cald an din istorie, iar Arctica al doilea cel mai cald an consemnat.
