Ministrul de Externe, Oana Ţoiu, a reafirmat la Bruxelles poziţia constantă a României privind retragerea trupelor ruse din Transnistria, subliniind că această cerinţă a devenit şi o poziţie europeană.
Declaraţiile au fost făcute înaintea reuniunii Consiliului Afaceri Externe, în contextul discuţiilor despre securitatea la Marea Neagră şi adoptarea unui nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei.
”Am avut conversaţii cu preşedinta Maia Sandu şi cu guvernul moldovean şi considerăm, de asemenea, încurajatoare folosirea Transnistriei în sensul ca, în acest moment, cetăţenii să poată avea speranţe pentru un viitor european. (…) Aşadar, vedem că există o cale de a integra regiunea, dar evident trupele ruse trebuie să se retragă de acolo”, a spus ministrul de externe român.
Ţoiu s-a referit şi la situaţia din Georgia, ţară cu care România are un parteneriat strategic. Ministrul român a exprimat sprijinul Bucureştiului pentru aspiraţiile cetăţenilor georgieni pentru un viitor european. Ea a precizat însă că este necesar să fie clarificate toate aspectele referitoare la procesele în justiţie intentate liderilor opoziţiei.
”Europa trebuie să fie implicată în discuţii, în special dacă ne referim nu doar la investiţiile pe care le-am făcut în securitate în aceşti ani, dar şi la propria noastră securitate ce este legată direct de modul în care se desfăşoară discuţiile despre pace. Ceea ce este foarte important pentru Uniunea Europeană şi pentru România este să existe nu doar o încetare a focului temporară, dar şi condiţii pentru a împiedica o agresiune viitoare, în special pentru România. Acordăm o mare atenţie discuţiilor legate de Marea Neagră şi pagubelor din Marea Neagră şi de aceea ne coordonăm cu ţări din Uniunea Europeană, dar şi cu ţări riverane Mării Negre pentru a putea avea o propunere comună oficială”, a mai spus ministrul de externe român.
Miniştrii de externe ai ţărilor membre ale Uniunii Europene, reuniţi luni la Bruxelles, încearcă să adopte al 20-lea pachet de sancţiuni ale UE împotriva Rusiei, după ce ambasadorii statelor membre nu au reuşit să ajungă săptămâna trecută la un acord în această privinţă.
Acest obiectiv, reafirmat de şefa diplomaţiei UE Kaja Kallas chiar înaintea reuniunii CAE, pare dificil de atins luni, după ce în ajun ministrul de externe ungar Peter Szijjarto a anunţat că ţara sa va bloca o decizie în această privinţă pe motiv că Ucraina a blocat tranzitul petrolului rusesc către Ungaria prin oleoductul Drujba.
UE a impus Rusiei până acum 19 pachete de sancţiuni individuale şi economice, precum şi măsuri diplomatice şi restricţii în materie de vize. Adoptat pe 23 octombrie anul trecut, al 19-lea pachet de sancţiuni a inclus o interdicţie asupra importurilor de gaz natural lichefiat din Rusia, o interdicţie de acces în porturi pentru mai multe nave din flota fantomă a lui Putin şi o interdicţie privind tranzacţiile şi cu alte bănci.
Sancţiunile UE sunt temporare şi direcţionate atent, fiind astfel concepute încât să fie proporţionale, ceea ce înseamnă că ele sunt reanalizate periodic şi că Uniunea Europeană le poate calibra, diminua sau opri dacă sunt îndeplinite obiectivele UE ori se fac paşi semnificativi în direcţia acestora. Măsurile restrictive ale UE în raport cu acţiunile care subminează sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei se aplică în total unui număr de peste 2.700 de persoane şi entităţi.
