Ilie Bolojan declară stare de alertă energetică în august. România riscă să piardă 20% din producția de electricitate din cauza secetei

Guvernul a declarat stare de alertă la nivel național pentru întreaga lună august, după ce seceta severă și debitele extrem de reduse ale Dunării și ale râurilor au diminuat semnificativ capacitatea de producție a energiei electrice.

Anunțul a fost făcut vineri de premierul Ilie Bolojan, care a avertizat că există riscul opririi complete a producției de la Centrala Nucleară Cernavodă dacă nivelul Dunării continuă să scadă.

În paralel cu măsurile tehnice adoptate pentru menținerea echilibrului Sistemului Energetic Național, Executivul face apel la populație, autorități și mediul de afaceri să reducă voluntar consumul de energie în intervalele de vârf, în special seara.

Debitul Dunării a scăzut la un nivel critic

Potrivit premierului, principala cauză a situației este reducerea drastică a debitului Dunării.

„Am declarat stare de alertă la nivel național pe perioada lunii august, ca efect al scăderii producției de energie electrică din cauza secetei și a debitelor scăzute atât pe râuri, dar mai ales pe fluviul Dunărea”, a declarat Ilie Bolojan.

Șeful Guvernului a explicat că debitul Dunării a coborât la aproximativ 1.600 de metri cubi pe secundă, de peste două ori mai puțin față de valorile normale de peste 4.000 mc/s. Mai mult, există riscul ca în zilele următoare debitul să scadă și mai mult, apropiindu-se de valori considerate critice.

Această situație a afectat alimentarea cu apă a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă, unde un reactor a fost deja oprit.

România riscă să piardă aproximativ 20% din producția de energie

Premierul a avertizat că, dacă și al doilea reactor de la Cernavodă va fi oprit, România va pierde aproximativ o cincime din producția națională de energie electrică.

„Am fost puși în situația zilele trecute să oprim un prim grup. Aceeași situație este și în Ungaria, astfel încât ambele țări și-au redus capacitatea de producție nucleară la jumătate. Dacă va trebui să închidem și al doilea grup, vom pierde aproximativ 20% din producția de energie electrică la nivel național”, a explicat Bolojan.

Potrivit acestuia, energia nucleară este esențială deoarece asigură producție constantă inclusiv în intervalele de consum maxim din timpul serii.

Importurile de energie cresc semnificativ

În prezent, România importă aproximativ 1.700 MW în orele de seară pentru a acoperi deficitul din sistem.

În scenariul opririi celui de-al doilea reactor de la Cernavodă, necesarul de import ar depăși 2.500 MW.

În același timp, producția hidroenergetică este afectată de nivelul scăzut al râurilor, ceea ce limitează capacitatea hidrocentralelor de a compensa lipsa energiei nucleare.

„Față de un consum normal de peste 7.000 MW, în orele de seară suntem deja în situația de a importa aproximativ 1.700 MW. Dacă și al doilea grup de la Cernavodă se va opri, va trebui să importăm peste 2.500 MW pentru menținerea echilibrului sistemului energetic”, a precizat premierul.

România cere sprijin energetic din partea Ucrainei

În contextul presiunilor asupra Sistemului Energetic Național, Guvernul încearcă să asigure surse suplimentare de energie din exterior.

Ilie Bolojan a anunțat că a discutat cu vicepremierul Ucrainei, responsabil și de portofoliul energiei, pentru identificarea unei soluții de urgență.

Transelectrica și Nuclearelectrica vor purta discuții tehnice cu partea ucraineană pentru importul de energie produsă de una dintre centralele nucleare ale Ucrainei.

Centralele pe gaz și cărbune vor funcționa la capacitate maximă

La nivel intern, Executivul a dispus utilizarea tuturor capacităților disponibile de producție.

Astfel:

  • centralele pe gaz vor funcționa la capacitate maximă;
  • centralele pe cărbune vor crește producția;
  • hidrocentralele vor produce în special în intervalele de seară, când consumul este cel mai ridicat;
  • ANRE și Transelectrica accelerează autorizarea noilor capacități energetice.

Premierul a precizat că în ultimele zile au fost autorizate peste 400 MW noi, dintre care aproximativ o treime reprezintă capacități de stocare a energiei.

Noile proiecte includ investiții în energie fotovoltaică, eoliană și sisteme de stocare.

Apel către populație și companii pentru reducerea consumului

În contextul stării de alertă, Guvernul mizează și pe reducerea voluntară a consumului de energie în intervalele critice.

Premierul a făcut apel atât către populație, cât și către autoritățile publice și companiile private să își adapteze programul de consum astfel încât să reducă presiunea asupra rețelei în orele de seară.

Mesajul vine în condițiile în care operatorii din energie avertizează că lunile august și începutul lunii septembrie ar putea reprezenta una dintre cele mai dificile perioade pentru Sistemul Energetic Național din ultimii ani.

Bolojan: Hidrocentralele blocate trebuie finalizate

Întrebat despre hidrocentralele aflate în litigiu, Ilie Bolojan a respins acuzațiile potrivit cărora Ministerul Mediului ar fi responsabil pentru blocarea acestora.

Premierul a explicat că întârzierile sunt cauzate de procesele din instanță privind autorizațiile de mediu și a susținut că proiectele aflate într-un stadiu avansat de execuție ar trebui finalizate.

Potrivit lui Bolojan, hidrocentralele realizate în proporție de 70%, 80% sau chiar 90% ar putea aduce rapid un aport important la producția națională de energie și ar contribui la stabilizarea Sistemului Energetic Național într-o perioadă marcată de secetă și consum ridicat.

Ultimele știri
Citește și...

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.