România conduce eforturile UE în ceea ce privește reactoarele la scară mică, care ar putea face blocul un lider în domeniul tehnologiei curate. Dar până acum, acestă tehnologie rămâne nedovedită.
Politico arată într-un reportaj situația din comuna Doiceşti, în care închiderea Termocentralei Doicești, care funcționa pe cărbune, a afectat direct toți locuitorii.
Constantin Stroe primarul comunei a văzut devastările cauzate localnicilor după ce șantierul, întins pe 40 de hectare, și-a concediat încet cei 3.000 de muncitori și a închis porțile, notează sursa citată.
„A existat o prăbușire totală, o lipsă de încredere în viitor, pentru că nu aveau perspective pentru nimic”, a spus Constantin Stroe.
Un sfert din populația muncitoare a părăsit curând orașul cu 7.000 de locuitori, care se află la nord-vest de București.
„Familiile… au fost sfâșiate”, a spus el. „Unii au rămas, alții au plecat la muncă în străinătate.”
Acum, situația regiunii poate fi pe cale să se schimbe.
România caută să construiască șase reactoare nucleare avansate – și de dimensiuni mici – pe locul fostei centrale din comuna Doicești din apropiere.
Ideea din spatele tehnologiei este, teoretic, destul de inteligentă: găsiți o modalitate de a produce reactoare nucleare de dimensiuni mici care ar putea fi în cele din urmă replicate și construite pe o bandă transportoare în stil automobil, la o fracțiune din costul și timpul care au fost împovărate istoric proiectele de construcție nucleară.
Mii de locuri de muncă ar putea fi readuse în zonă
Dacă funcționează, ar aduce înapoi mii de locuri de muncă, deoarece investitorii se adună în regiune pentru a exploata electricitatea la preț redus injectată în rețeaua locală. Proiectul ar ajuta, de asemenea, România în sarcina descurajantă de a-și reduce drastic emisiile, în același timp satisfacând nevoia crescândă de energie electrică.
„Zona va deveni mai atractivă”, a spus Stroe, subliniind că există deja interes pentru construirea unei stații de tratare a deșeurilor și a unei noi autostrăzi în apropiere.
Dar, dacă proiectul eșuează, ar însemna miliarde de lei de la contribuabili și o lovitură pentru România, în timp ce se grăbește să-și atingă obiectivele climatice ale UE, notează Politico.
Este un experiment pe care alții din Europa îl urmăresc îndeaproape. În ultimele luni, mulți membri ai blocului au spus că sunt interesați să construiască reactoare similare, în speranța că tehnologia poate da viață fostelor centrale pe cărbune și poate ajuta capitalele UE să atingă obiectivele climatice ale Bruxelles-ului.
Bruxelles observă și ea, pe fondul anxietății tot mai mari că pierde cursa pentru a deveni un jucător global în tehnologia curată, rivalizează cu China și SUA.
La începutul acestei luni, Comisia Europeană a lansat oficial o alianță industrială pentru a reuni producătorii locali, băncile și firmele energetice pentru a construi un „lanț de aprovizionare puternic al UE” și să implementeze tehnologia la începutul deceniului următor.
Dar, în timp ce aceste tehnologii „au mult potențial”, a spus Sylvain Cognet-Dauphin, liderul Europe Power and Renewables la S&P Global, „în ceea ce privește cât de realiste sunt, nimeni nu știe”.
Bucureștiul a preluat conducerea
După ani de evoluții limitate în sector, interesul Europei pentru energia nucleară a crescut la noi cote, după ce invazia Rusiei în Ucraina a stârnit temeri de deficit de energie, deoarece Moscova a tăiat brusc aprovizionarea blocului.
Anul trecut, un grup condus de Franța de țări din UE prietenoase cu atomul, inclusiv România, a promis că va crește generația nucleară a blocului cu 50% până în 2050.
Acum, mulți din bloc se îndreaptă și către reactoarele în miniatură – numite reactoare modulare mici de către industrie – cu Suedia, Franța, Finlanda, Țările de Jos, Estonia, Italia, Polonia, Bulgaria, Belgia și Republica Cehă, toate urmărind progresele tehnologiei.
Bucureștiul a preluat conducerea
Bucureștiul preia conducerea. Fiind prima țară din UE care a acordat aprobarea inițială de reglementare noii tehnologii, își propune să instaleze cel puțin unul dintre cele șase reactoare miniaturale planificate în Doicești până în 2030, scrie Politico.
Ca și restul blocului, țara s-a angajat să-și decarbonizeze economia până în 2050 – o comandă mare pentru o națiune în care doar cărbunele a furnizat istoric mai mult de o treime din energia sa.
Guvernul a promis că va elimina treptat combustibilul până în 2032 cel târziu, o mișcare care ar putea afecta locurile de muncă locale și va afecta capacitatea de generare a energiei electrice a țării într-un moment în care trebuie să intensifice producția de electricitate pentru a satisface cererea în creștere de încălzire ecologică și vehiculelor electrice.
