Președintele Klaus Iohannis a anunțat, marți, că a decis să intre în competiție pentru funcția de Secretar General al NATO. Candidatura sa va fi susținută de Guvernul României.
”Am decis să intru în competiţie pentru funcţia de Secretar General al NATO. Îmi asum această candidatură în numele României cu toată responsabilitatea, iar această decizie are la bază performanţa României.
Experienţa acumulată pe parcursul celor două mandate de Preşedinte al României, înţelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa, şi în special regiunea noastră, şi angajamentul meu ferm faţă de valorile şi obiectivele fundamentale ale NATO”, a subliniat preşedintele.
Iohannis şi-a început discursul amintind că în urmă cu douăzeci de ani, drapelul României a fost arborat pentru prima dată la sediul NATO de la Bruxelles, marcând ultimul pas în aderarea ţării noastre la Alianţa Nord-Atlantică.
„Sunt două decenii de când România este membră a celei mai puternice alianţe politico-militare, care, de 75 de ani, promovează democraţia şi libertatea, îi apără eficient pe membrii săi şi a dezvoltat o reţea vastă de parteneri, alături de care promovează ordinea internaţională bazată pe reguli.
Valorile cardinale ale Alianţei, printre care statul de drept, respectarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale, au reprezentat busola care ne-a ghidat spre consolidarea unei democraţii autentice. În plus, extrem de important, umbrela NATO ne-a oferit cele mai puternice garanţii de securitate din istorie. Nicicând aceste garanţii de securitate nu s-au dovedit mai relevante decât astăzi”, a afirmat preşedintele.
Iohannis a făcut apel la securitate
El a subliniat că trăim în cele mai dificile vremuri din punctul de vedere al securităţii din ultimele decenii, dar noi, românii, ne simţim protejaţi tocmai pentru că suntem membri ai Alianţei Nord-Atlantice.
„Un conflict militar în Europa este o realitate care în urmă cu câţiva ani părea improbabilă. Rusia se dovedeşte a fi o ameninţare gravă şi de lungă durată pentru continentul nostru, pentru securitatea noastră euroatlantică. În aceste condiţii, frontierele NATO capătă o importanţă capitală, iar întărirea Flancului Estic, care include şi România, va rămâne o prioritate pe termen lung.
În tot acest context complicat, ţara noastră a dovedit că este un pilon de stabilitate şi de securitate în regiune. Ca prioritate majoră, de la începutul primului meu mandat ca Preşedinte al României, am iniţiat şi negociat cu toate partidele parlamentare un Pact naţional care a prevăzut alocarea a 2% din PIB pentru Apărare, iar acum am ajuns la alocarea a 2,5% din PIB, ceea ce înseamnă resurse semnificative pentru dezvoltarea capacităţilor şi a capabilităţilor noastre militare”, a precizat Iohannis, adăugând că suntem printre Aliaţii care au înţeles şi şi-au asumat de la început acest angajament.
România – membru respectat în NATO
Conform preşedintelui, în prezent, România este un membru respectat în NATO, la fel ca şi în Uniunea Europeană.
”Este un statut pe care ni l-am câştigat de-a lungul ultimilor ani, dând dovadă de implicare, de predictibilitate strategică în ceea ce priveşte politica noastră externă şi de securitate, de stabilitate, de profesionalism şi de respect nemijlocit faţă de valorile fundamentale pe care sunt clădite Alianţa Nord-Atlantică şi Uniunea Europeană.
Mai mult, am acţionat constant pentru a apropia cât mai mult cele două maluri ale Atlanticului, pentru că da, pentru noi relaţia transatlantică este esenţială.
Ne aflăm într-un context de securitate în care cred că este momentul ca ţara noastră să-şi asume o şi mai mare responsabilitate în cadrul structurilor de conducere euro-atlantice.
Este o aspiraţie legitimă a unui stat care a cunoscut în ultimele două decenii transformări radicale şi care ar putea contribui cu această experienţă la conturarea unei noi viziuni asupra modului în care putem răspunde rapid şi eficient unei game variate şi complexe de provocări şi ameninţări”, a mai spus Iohannis.