Austria anunță că va continua să se opună aderării României la Schengen. Motivul invocat

0
101

 

Ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, s-a lăudat cu un bilanţ pozitiv al luptei sale împotriva imigraţiei clandestine, dar cu toate acestea va continua să se opună aderării României şi Bulgariei la Schengen, relatează presa austriacă.

„În prima jumătate a anului, mai mulţi solicitanţi de azil au părăsit Austria decât au fost depuse noi cereri de azil”, a anunţat Gerhard Karner într-o conferinţă de presă susţinută luni.

Aproape 5.900 de expulzări voluntare şi forţate au avut loc în Austria în prima jumătate a anului, ceea ce înseamnă o creştere de 20 de procente în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

„Acesta este un bilanţ pozitiv, dar nu un motiv de sărbătoare, ci un mandat pentru a continua să lucrăm din greu în această direcţie”, a declarat ministrul de interne, citat de televiziunea publică ORF.

El a reamintit că în urmă cu un an sistemul austriac de azil era „masiv împovărat”.

A fost aplicată „frâna de azil” şi de atunci cifrele au evoluat în direcţia dorită, a spus Karner. Din ianuarie până în iunie 2023, Austria a înregistrat aproximativ 23.000 de cereri de azil, mai puţine decât în primele şase luni ale anului 2022, şi, în acelaşi timp, au existat cu aproximativ 20% mai multe expulzări sau transferuri din ţară decât în anul precedent. Acest lucru este important pentru a se asigura că „sistemul de azil rămâne credibil” şi pentru a preveni abuzurile, a subliniat Karner.

În ciuda tendinţei de scădere a numărului de azilanţi, Karner vrea să continue să se opună prin veto aderării României şi Bulgariei la Schengen. Controalele la frontieră fac parte din succes, prin urmare situaţia rămâne neschimbată, a declarat ministrul de interne, potrivit ORF.

Karner spune că rutele de trafic de persoane s-au schimbat şi asta doar datorită măsurilor luate de Austria, în condiţiile în care alte ţări din UE înregistrează o creştere a numărului de azilanţi. Prin urmare, el a cerut încă o dată o regândire la nivel european şi punerea în aplicare a reformei UE în materie de azil, precum şi investiţii în protecţia frontierelor externe ale UE.

Jumătate dintre deportările efectuate între ianuarie şi iunie au fost plecări voluntare, iar cealaltă jumătate deportări forţate. 31% dintre cei expulzaţi, adică 1.820 de persoane, erau cetăţeni UE.

Cele mai multe deportări au fost făcute în Slovacia (648), Serbia (557), România (374), India (297) şi Turcia (266).

În 704 cazuri, solicitanţii de azil au fost returnaţi în alte state UE în baza procedurilor Dublin. Convenţia de la Dublin stipulează că statul UE responsabil de procedura de azil este cel în care persoana în cauză a intrat pentru prima dată pe teritoriul UE.

În afară de deportările datorate deciziilor negative privind azilul, multe persoane continuă să se sustragă procedurii de azil. Astfel, este probabil ca acestea să se întoarcă în ţara de origine sau să călătorească mai departe în alte state europene după ce au fost deja reţinute în Austria şi au solicitat azil. Anul trecut, peste 40.000 de proceduri de azil au fost întrerupte, în principal din acest motiv. Şi în acest an, 18.500 de persoane s-au sustras deja procedurii de azil, a precizat Karner, potrivit Kleine Zeitung.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.