Uniunea Europeană introduce, începând cu 2 august, noi reguli privind transparența inteligenței artificiale, obligând companiile să eticheteze imaginile, videoclipurile, fișierele audio și textele generate de AI care pot fi confundate cu materiale autentice.
Nerespectarea obligațiilor poate atrage amenzi de până la 15 milioane de euro sau 3% din cifra de afaceri globală.
Imaginile, fişierele audio şi textele generate artificial, concepute să pară autentice, trebuie să fie etichetate AI, conform normelor Uniunii Europene care vizează stoparea valului de conţinut înşelător.
Normele se aplică noilor sisteme de AI de pe piaţa UE începând cu 2 august, în timp ce cele existente beneficiază de o perioadă suplimentară de patru luni pentru a se conforma.
De la presupuse conspiraţii pentru a influenţa fraudulos alegerile până la abuzuri asupra personalului sau mişcări de dans jenante, în ultimii ani au apărut numeroase conţinuturi false despre politicieni, menite să-i discrediteze pe cei vizaţi şi să inducă în eroare publicul, scrie The Guardian.
Astfel, normele, elaborate în cadrul legii istorice a UE privind inteligenţa artificială (AI Act), impun companiilor să se asigure că utilizatorii ştiu când interacţionează cu un chatbot bazat pe inteligenţă artificială sau când vizualizează o imagine manipulată ori un text generat de AI.
„Nu este vorba doar de protecţia consumatorilor, ci şi de protecţia democraţiei”, a declarat pentru The Guardian europarlamentarul Sergey Lagodinsky, care a contribuit la negocierea Legii privind AI.
„Asigurarea transparenţei acestor informaţii este esenţială pentru a ne păstra democraţia şi autenticitatea faptelor online”, a adăugat acesta.
Ce conținut trebuie etichetat și ce excepții există
Conform regulilor, textele, imaginile, materialele video şi audio sintetizate, concepute să pară autentice, trebuie să fie marcate în mod vizibil ca fiind generate de AI şi să conţină un filigran digital care să indice originea artificială a conţinutului.
Textele referitoare la chestiuni de interes public trebuie, de asemenea, să fie etichetate ca fiind create de AI, în cazul în care nu există o supraveghere editorială umană.
Companiile sunt încurajate să eticheteze conţinutul generat de AI care datează dinaintea intrării în vigoare a regulilor, deşi acest lucru nu este obligatoriu.
Regulile nu se vor aplica conţinutului personal al utilizatorilor şi există o excepţie pentru operele „evident artistice”, satirice şi ficţionale.
Amenzi de până la 15 milioane de euro pentru nerespectarea regulilor
Nerespectarea regulilor ar putea atrage amenzi de până la 15 milioane de euro sau 3% din cifra de afaceri globală a companiei.
Executivul UE a creat etichete alb-negru pe care oricine le poate utiliza, însă companiile îşi pot crea propriile variante.
Deepfake-urile care au determinat înăsprirea regulilor
Printre deepfake-urile care au atras atenţia autorităţilor europene s-au numărat înregistrări audio care pretindeau că dezvăluie un complot al liderului opoziţiei slovace, Michal Šimečka, cu un jurnalist pentru fraudarea alegerilor, videoclipuri falsificate în care preşedintele francez Emmanuel Macron dansa într-un club de noapte din anii ’80, precum şi imagini false cu Keir Starmer, pe atunci lider al Partidului Laburist britanic, abuzând membri ai personalului partidului.
Industria tech avertizează asupra riscului de suprareglementare
Industria tehnologică afirmă că susţine eforturile de identificare a deepfake-urilor, însă se teme că regulile vor fi interpretate prea larg şi vor duce la apariţia unui număr excesiv de etichete.
Asociaţia Industriei Informatice şi a Comunicaţiilor (CCIA) susţine că orientările UE publicate în iulie au extins definiţia termenului „deepfake” mult dincolo de prevederile Legii privind AI din 2024.
„Eticheta era menită să semnaleze conţinutul înşelător”, a declarat Boniface de Champris, responsabil pentru politica în domeniul AI al CCIA Europe.
„Această distincţie a fost eliminată, aşa că acum aproape totul este etichetat. Un peisaj dintr-o reclamă este tratat la fel ca un discurs politic manipulat. La fel ca în cazul bannerelor privind cookie-urile, odată ce etichetele sunt peste tot, utilizatorii nu le mai observă. Acest lucru nu protejează pe nimeni, ci doar îngreunează activitatea comercială”, a spus acesta.
Potrivit lui De Champris, cele mai vizibile schimbări nu vor apărea pe reţelele sociale, care etichetează deja o mare parte din conţinutul generat de AI, ci în domenii precum publicitatea, industria cinematografică şi editurile, unde inteligenţa artificială este deja utilizată pe scară largă fără ca publicul să fie întotdeauna conştient de acest lucru.
TikTok, Google și Meta au început deja să aplice măsuri similare
Unele dintre cele mai mari companii de tehnologie au implementat deja politici de transparenţă privind conţinutul generat de AI.
TikTok afirmă că solicită creatorilor să eticheteze imaginile, fişierele audio şi video realiste generate de AI şi că a contribuit la etichetarea a peste 3 miliarde de materiale. Cu toate acestea, cercetări recente au arătat că „medici” generaţi de AI au strâns milioane de vizualizări pe platformă promovând sfaturi medicale discutabile.
Google a lansat în 2023 instrumentul SynthID, care permite verificarea originii imaginilor generate de AI. Compania susţine că a aplicat filigrane digitale invizibile pe peste 100 de miliarde de imagini şi pe înregistrări audio echivalente cu aproximativ 60.000 de ani de conţinut.
Google şi Meta, compania care deţine Facebook şi Instagram, au semnat, de asemenea, un cod voluntar de conduită pentru respectarea normelor europene privind transparenţa în domeniul inteligenţei artificiale.
Comisia Europeană a anunţat că peste 180 de organizaţii au aderat deja la acest cod, elaborat de experţi independenţi sub supravegherea Oficiului UE pentru AI.
