Senatul Statelor Unite, controlat de republicani, a aprobat o măsură prin care îi cere președintelui Donald Trump să oprească războiul cu Iranul sau să obțină aprobarea Congresului înainte de a continua acțiunile militare.
Un număr restrâns de senatori republicani s-au alăturat democraților la votul de marți, încheiat cu 50 de voturi pentru și 48 împotrivă. Aceeași măsură fusese adoptată anterior și de Camera Reprezentanților, scrie BBC.
Rezoluția are însă în mare parte un caracter simbolic deoarece, chiar dacă a fost aprobată de ambele camere ale Congresului, nu va fi trimisă președintelui Trump pentru promulgare și nu are putere de lege.
Votul a avut loc în contextul în care republicanii din Congres și-au exprimat scepticismul față de planul de pace convenit de Trump cu Iranul, iar conflictul, nepopular în rândul opiniei publice, se apropie de a cincea lună.
Trump critică rezoluția
Trump a criticat rezoluția marți seară, numind-o „prost sincronizată și lipsită de sens”.
„Iranul era în corzi, gata să fie învins… iar Senatul Statelor Unite decide să organizeze un vot prost sincronizat și lipsit de sens privind Legea Puterilor de Război”, a scris Trump pe platforma sa Truth Social.
„Acești senatori mi-au făcut munca mai dificilă, dar o voi duce la capăt, într-un fel sau altul, pentru că întotdeauna reușesc”, a adăugat el.
Votul reprezintă prima situație în care ambele camere ale Congresului aprobă o rezoluție concomitentă prin care îi cer unui președinte să înceteze o acțiune militară, de la adoptarea Legii Puterilor de Război din 1973.
O rezoluție concomitentă exprimă poziția sau voința Congresului, spre deosebire de alte acte legislative care sunt trimise președintelui pentru a fi promulgate. În 2019, Trump a respins prin veto o rezoluție comună care solicita retragerea forțelor americane din conflictul din Yemen.
Rezoluția: mai degrabă o palmă peste încheietură decât o pereche de cătușe
Analista pentru Orientul Mijlociu Laura Blumenfeld a descris măsura drept „mai degrabă o palmă peste încheietură decât o pereche de cătușe, pentru că nu este obligatorie din punct de vedere juridic”.
Ea a declarat pentru BBC că măsura reflectă totuși „sentimentul poporului american”.
Adoptarea rezoluției este considerată importantă deoarece sporește presiunea asupra Casei Albe pentru a găsi o soluție de încheiere a războiului cu Iranul, conflict devenit nepopular după creșterea prețurilor la carburanți.
Aceeași măsură a fost adoptată anterior în Camera Reprezentanților, unde patru republicani s-au alăturat tuturor democraților pentru a o aproba cu 215 voturi pentru și 208 împotrivă.
Un oficial al Casei Albe a declarat însă pentru BBC că, după armistițiul convenit pe 7 aprilie, nu mai există ostilități din care forțele americane să fie retrase.
Patru senatori republicani au votat alături de democrați
Același oficial a susținut că măsura a trecut doar pentru că doi senatori republicani, Mitch McConnell și Dave McCormick, au lipsit de la vot.
Patru senatori republicani au votat alături de democrați în favoarea rezoluției: Rand Paul, Lisa Murkowski, Susan Collins și Bill Cassidy.
Singurul democrat care a votat împotrivă a fost senatorul John Fetterman.
Votul reprezintă un nou semn al diviziunilor din Partidul Republican înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie, care vor decide dacă formațiunea își poate păstra majoritățile fragile din Congres.
Unii republicani s-au opus recent președintelui, inclusiv prin respingerea planului său de creare a unui fond de 1,8 miliarde de dolari destinat combaterii așa-numitei „instrumentalizări politice a justiției” și prin aprobarea ajutorului pentru Ucraina.
Votul de marți a fost a zecea încercare a democraților din Senat de a forța un vot privind puterile de război de la începutul conflictului.
Acesta a avut loc în aceeași zi în care Pentagonul a solicitat Congresului aproximativ 80 de miliarde de dolari, cea mai mare parte a sumei fiind destinată finanțării războiului cu Iranul.
Legea federală americană impune aprobarea Congresului pentru continuarea operațiunilor militare mai mult de 60 de zile. Loviturile americano-israeliene asupra Iranului au început pe 28 februarie, însă administrația Trump susține că armistițiul din aprilie a resetat acest termen.
Casa Albă poate prelungi termenul cu încă 30 de zile, invocând motive de securitate națională.
În prezent, Statele Unite și Iranul au convenit să mențină armistițiul și lucrează la încetarea definitivă a ostilităților în baza unui memorandum de înțelegere semnat săptămâna trecută de președinții celor două state.
Conform memorandumului, Washingtonul și Teheranul au la dispoziție 60 de zile pentru a negocia un acord mai amplu privind încheierea programului nuclear iranian.
