Summit NATO, fără miză, la Vilnius. Ce s-ar întâmpla dacă Ucraina ar adera la NATO?

0
79

După ce Rusia a invadat Ucraina anul trecut, țara agresată şi-a intensificat eforturile de a adera la NATO.

Ucraina argumentând că garanţiile de securitate oferite de Moscova, Washington şi Londra atunci când a renunţat la arsenalul său nuclear în favoarea Rusiei, în 1994, au fost în mod clar lipsite de valoare, relatează Reuters.

În timp ce ţările est-europene spun că un fel de foaie de parcurs ar trebui să fie oferită Kievului la summitul NATO care va avea loc marţi şi miercuri la Vilnius, Statele Unite şi Germania se feresc de orice mişcare care ar putea duce alianţa mai aproape de un război cu Rusia.

Preşedintele rus Vladimir Putin a citat expansiunea NATO spre graniţele Rusiei din ultimele două decenii ca fiind un motiv cheie pentru decizia sa de a trimite zeci de mii de soldaţi în Ucraina vecină, la 24 februarie 2022.

Orice extindere a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord trebuie să fie aprobată de toţi cei 31 de membri, iar secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a exclus deja posibilitatea de a fi transmisă Kievului o invitaţie oficială de aderare cu ocazia summitului de la Vilnius.

În cele ce urmează sunt prezentate etapele pe care Ucraina le-a parcurs în drumul său spre aderarea la NATO, un posibil compromis cu privire la următorii paşi şi punctul de vedere al Rusiei cu privire la aceste evoluţii.

Drumul Ucrainei spre NATO

În 2008, NATO a convenit, la summitul de la Bucureşti, că Ucraina – care a făcut parte din Uniunea Sovietică condusă de Moscova până la destrămarea acesteia în 1991 – ar putea, în cele din urmă, să adere la alianţă. Însă liderii NATO nu au oferit Kievului un aşa-numit Plan de acţiune pentru aderare (MAP) care să stabilească o foaie de parcurs pentru apropierea sa de blocul militar occidental.

Apoi, în 2014, Moscova a anexat ilegal peninsula Crimeea luată de la Ucraina şi a sprijinit separatişti proruşi din estul Ucrainei.

Într-o vizită rară la Kiev, în luna aprilie a acestui an, Stoltenberg a declarat că „locul de drept” al Ucrainei este în NATO, dar ulterior a precizat că aceasta nu va putea adera cât timp va continua războiul cu Rusia, ale cărei forţe ocupă în prezent o mai mare parte din estul şi sudul Ucrainei.

La începutul lunii iunie, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că naţiunea sa a înţeles această poziţie, dar la sfârşitul lunii a repetat apelurile pentru ca Ucraina să primească o „invitaţie politică” la NATO în cadrul summitului.

Un posibil compromis

În cadrul procesului MAP urmat de alte foste ţări foste comuniste din Europa de Est, candidaţii trebuie să demonstreze că îndeplinesc criteriile politice, economice şi militare şi că sunt capabili să contribuie militar la operaţiunile NATO.

Din 1999, majoritatea ţărilor care au dorit să adere la NATO au avut de parcurs un MAP, deşi această procedură nu este obligatorie: Finlanda şi Suedia, foste state neutre care au colaborat îndeaproape cu NATO, au fost invitate să adere direct la alianţă anul trecut.

Nu este clar cum va arăta calea Ucrainei către aderare, deoarece tot mai multe ţări, printre care Marea Britanie şi Germania, sugerează că ar putea să sară peste procesul MAP. Printr-o astfel de mişcare, NATO ar putea răspunde cererilor Kievului şi ale aliaţilor săi din Europa de Est de a depăşi limbajul acordului de la summitul de la Bucureşti din 2008, fără a oferi Ucrainei o invitaţie sau un calendar real.

De altfel, de la invazia pe scară largă a Rusiei, armata ucraineană a făcut paşi importanţi către standardele NATO. Procesul se accelerează pe măsură ce armele şi muniţia de fabricaţie sovietică se epuizează treptat, iar Occidentul instruieşte trupele ucrainene conform standardelor NATO şi trimite armament din ce în ce mai avansat.

De ce este atât de sensibilă aderarea Ucrainei?

O clauză de asistenţă reciprocă – renumitul Articol 5 din Tratatul Organizaţiei Atlanticului de Nord, care se rezumă plastic prin deviza „Toţi pentru unul” –  se află la baza principiilor alianţei, care s-a format în 1949 cu scopul principal de a contracara riscul unui atac sovietic pe teritoriul aliat. Clauza prevede că un atac asupra unui aliat este considerat un atac asupra tuturor aliaţilor. Acest articol este citat ca fiind unul dintre principalele motive pentru care Ucraina nu poate adera la NATO cât timp se află în conflict cu Rusia, deoarece ar putea atrage imediat alianţa într-un război activ.

Jens Stoltenberg a precizat că, deşi NATO trebuie să discute opţiunile pentru a oferi Ucrainei garanţii de securitate pentru perioada de după război, garanţiile de securitate prevăzute la articolul 5 vor fi oferite doar membrilor cu drepturi depline ai alianţei.

Kremlinul prezintă extinderea drept o dovadă a ostilităţii Occidentului faţă de Rusia – lucru pe care puterile occidentale îl neagă, spunând că alianţa are un caracter în întregime defensiv.

Moscova a ameninţat că ar cauza probleme pentru mulţi ani de acum încolo, dacă Ucraina ar adera la NATO şi a avertizat că va da un răspuns nespecificat pentru a-şi asigura securitatea.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.