Georgia. Moldova. Acum România?
Semnale de alarmă sunt date la Bruxelles după ce un candidat de extremă dreapta, prorus, a apărut din neant pentru a câștiga primul tur al alegerilor prezidențiale din România, duminică.
Victoria surprinzătoare a ultranaționalistului Călin Georgescu stârnește temeri că Moscova ar putea încerca să aducă România, membră a NATO și UE — o putere din Europa Centrală și de Est cu 19 milioane de locuitori — în tabăra sa, după alegerile contestate din Moldova și Georgia.
Elena Lasconi, reformistă, care se va confrunta cu Georgescu în turul al doilea din 8 decembrie, avertizează direct că românii trebuie să se unească acum pentru a împiedica țara să revină sub influența Rusiei, care a ocupat România după Al Doilea Război Mondial.
Ea a îndemnat mulțimea din București să nu lase frustrarea față de actuala clasă politică „să devină o vulnerabilitate exploatată de Rusia”.
România era văzută ca un membru de încredere
Primul tur de duminică a fost o surpriză pentru că România a fost văzută ca un membru de încredere al UE și un aliat NATO — spre deosebire de țări mai mici precum Ungaria, Slovacia și Bulgaria, care au mari probleme cu statul de drept și înclinațiile proruse.
Dacă și Bucureștiul ar vira spre o cale mai anti-UE și prorusă, ar submina grav capacitatea UE de a funcționa, făcând dificilă construirea unui consens între statele membre.
Georgescu, care nu aparține niciunui partid politic și are aproximativ 3,8 milioane de aprecieri pe TikTok, într-un fel corespunde profilului populistului radical de dreapta din 2024: vorbește direct, evită ortodoxia occidentală, este urât de mass-media tradiționale și este un sceptic față de UE și NATO.
„Rezultatul acestui candidat tăcut dar extremist, prorus, face parte din războiul hibrid al Rusiei împotriva democrației europene”, a spus Siegfried Mureșan, un parlamentar român conservator din Parlamentul European.
Viraj spre Moscova, coincidență?
Într-adevăr, rezultatul surpriză din România coincide cu tentativele mai largi ale Rusiei de a aduce țările din Uniunea Europeană sau din vecinătatea sa în tabăra pro-Moscova.
Observatorii alegerilor au avertizat asupra eforturilor de a influența rezultatele alegerilor recente din Moldova și Georgia.
Între timp, liderii din Ungaria și Slovacia, ambele țări membre ale UE, susțin deja puncte de vedere proruse, iar în club s-ar putea alătura și Cehia, dacă fostul prim-ministru Andrej Babiš câștigă alegerile parlamentare de anul viitor.
„Dacă urmărești ce fac rușii în această regiune, știi că România este extrem de importantă pentru ei”, a spus Milan Nič, un analist la Consiliul German pentru Relații Externe. „Planul lor este să taie România de la Marea Neagră… este tipic pentru strategia rusă.”
Până acum, România, care se află la granița cu Ucraina pe marginea estică a blocului, a jucat un rol de susținere în sprijinul Occidentului pentru Kiev. Conflictele din Ucraina au sporit importanța strategică a bazei aeriene Mihail Kogălniceanu de la Marea Neagră.
Dar toate acestea s-ar putea schimba dacă Georgescu câștigă.
Georgescu – produsul lipsei de politicieni
Îngrijorările legate de o posibilă, dar neprobată, intervenție în România sunt alimentate de faptul că Georgescu a câștigat cu 22,94% din voturi, deși nu avea susținerea vreunui partid, iar sondajele nu i-au anticipat popularitatea.
„El este produsul golului [din politica românească] și, probabil, al banilor ruși,” a adăugat Nič. „Dacă poți să cheltui atât de mulți bani pe TikTok dintr-o dată, ridică întrebări.”
Candidatul ultranaționalist l-a învins pe candidatul liberal reformist Lasconi, care s-a clasat pe locul al doilea cu 19,8% din voturi.
„Semnal de alarmă”
Mureșan, o figură importantă a Partidului Popular European, a subliniat o legătură între România și Moldova, unde președinta pro-UE Maia Sandu a avertizat de mai multe ori despre eforturile majore ale Rusiei de a influența alegerile din țara sa în favoarea candidaților prorusi.
„Acum trei săptămâni, Moldova a respins această influență și a ales un președinte pro-european. Acum românii trebuie să facă același lucru,” a adăugat Mureșan, care este membru al Partidului Național Liberal (PNL) din România.
Candidatul partidului său s-a clasat pe locul al cincilea, cu 8,79% susținere.
Acum, teama la Bruxelles este că Georgescu ar putea câștiga în turul doi pe 8 decembrie, adăugând România pe o listă tot mai mare de țări ale căror lideri sunt critici la adresa UE și NATO și prietenoși față de președintele rus Vladimir Putin.
Atât prim-ministrul ungar Viktor Orbán, cât și prim-ministrul slovac Robert Fico au criticat eforturile occidentale de a sprijini Ucraina în fața războiului de agresiune al Rusiei. Georgescu a criticat faptul că SUA are un scut antirachetă amplasat în România și l-a descris pe Putin ca fiind „un om care și-a iubit țara”.
„Este un semnal de alarmă — unul dintre multe,” a adăugat Nič.
Thanasis Bakolas, secretar general al PPE, a avertizat că performanța lui Georgescu este o dovadă a creșterii „extremismului” în întreaga UE. „Această luptă împotriva populismului, împotriva extremismului — este fără sfârșit,” a spus el. „Lupta trebuie să continue.”
