Un sondaj realizat de INSCOP Research și publicat luni arată o polarizare clară între generațiile de alegători din România.
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) se află pe primul loc în preferințele electoratului sub 60 de ani, în timp ce Partidul Social Democrat (PSD) rămâne principala opțiune a românilor cu vârsta peste 60 de ani.
Potrivit cercetării, Partidul SENS, formațiune apărută recent pe scena politică, se află pe locul al doilea în preferințele tinerilor între 18 și 29 de ani, depășind partide consacrate precum PSD sau PNL.
Rezultatele sondajului INSCOP pe categorii de vârstă
Tinerii de 18-29 de ani
Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, 34% dintre persoanele sub 30 de ani ar vota cu AUR, 16% cu SENS, 14% cu USR, 13% cu PNL și 9% cu PSD.
Partidul Oamenilor Tineri (POT) ar obține 5%, iar UDMR și SOS România câte 3%. Niciun respondent din această categorie nu a ales un candidat independent.
Electoratul de 30-44 de ani
În rândul adulților tineri, 50% ar vota AUR, 18% USR, 11% PNL, 8% PSD, 3% UDMR și 3% POT. Restul respondenților au menționat alte partide sau candidați independenți, iar doar 1% ar opta pentru SENS.
Categoria 45-59 de ani
Pentru alegătorii de vârstă mijlocie, AUR rămâne prima opțiune cu 41%, urmat de PNL (19%), PSD (15%) și USR (12%). UDMR, POT, SOS România și SENS adună procente marginale.
Seniorii peste 60 de ani
În rândul persoanelor peste 60 de ani, PSD domină cu 38% din intențiile de vot, urmat de AUR (28%), PNL (15%) și USR (7%). Partidul SENS nu este menționat de niciun respondent din această categorie.
Remus Ștefureac: „Două continente politice distincte între tineri și seniori”
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, subliniază că rezultatele sondajului indică o scindare valorică între generații și o polarizare puternică a societății.
„Dacă ar vota doar tinerii de 18-29 de ani, un partid neparlamentar precum SENS ar fi al doilea partid al României, în timp ce pentru persoanele cu vârsta de peste 60 de ani, acest partid nu există. Seniorii privilegiază stabilitatea și protecția socială, iar tinerii caută schimbare și radicalitate”, a explicat Ștefureac.
Acesta consideră că susținerea dominantă a AUR în rândul electoratului de 30-44 de ani marchează maturizarea unei orientări anti-sistem, care transcende simplele nemulțumiri conjuncturale.
„Se conturează profilul unui electorat ce formulează o critică sistemică a ordinii politice post-1989, combinând revendicări socio-economice cu elemente de naționalism și neîncredere în instituții”, a adăugat el.
