Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a reacționat după adoptarea tacită în Camera Deputaților a proiectului privind unirea României cu Republica Moldova, susținând că Occidentul ar trebui să folosească termenul de „anexare” în cazul intențiilor Bucureștiului.
Declarațiile vin în contextul în care Moscova încearcă să compare inițiativa legislativă din România cu propriile acțiuni de anexare a teritoriilor ucrainene, nerecunoscute de comunitatea internațională.
Zaharova acuză că la Bucureşti se pun la cale de mult timp planuri legate de anexarea Moldovei, însă a subliniat că nici măcar în cadrul structurilor de putere române nu există un consens deplin în această privinţă.
„Ce fel de unire este aceasta? Unirea presupune o dorinţă reciprocă şi, cel mai important, probabil, un plebiscit. Iată ce înseamnă unificarea. Dar când este vorba de anexare, aşa trebuie să o numim”, a subliniat diplomata rusă.
România vrea să anexeze Moldova
„Dacă vorbim la figurat, fără îndoială, în conştiinţa colectivă, exact aşa arată anexarea. Şi întrucât acest cuvânt, «anexare», răsună constant în presa occidentală, la Bruxelles, în Parlamentul European, fără un fundament juridic corespunzător în ceea ce priveşte ţara noastră – şi vă reamintesc că toate deciziile privind reunificarea teritoriilor şi regiunilor respective au fost luate exclusiv pe baza voinţei cetăţenilor, exprimată în conformitate cu legislaţia şi sub monitorizare internaţională – deci, dacă folosesc acest termen, „anexare”, în acest mod, poate că îl vor aplica la fel şi în cazul acestei situaţii care are cu siguranţă toate argumentele pentru o astfel de calificare”, a declarat Maria Zaharova, citată de agenţia TASS.
Zahrova susţine că opinia locuitorilor din Moldova este, ca de obicei, ignorată în mod deschis. „La urma urmei, ar fi fost bine, pentru început, să-i întrebe dacă doresc măcar această aşa-zisă reunificare, care, de fapt, nu este altceva decât o înghiţire. La urma urmei, în memoria generaţiei mai în vârstă de acolo sunt încă vii amintirile despre perioada grea a ocupaţiei române a Basarabiei, din 1918 până în 1940”, a afirmat ea. „Fără a mai vorbi despre faptul că un astfel de pas nu va contribui prea mult la ieşirea din impas în problema Transnistriei”, a adăugat ea, în condiţiile în care Moscova menţine ilegal în republica separatistă în jur de 1.200 de soldaţi, pe care, în ciuda angajamentelor asumate la nivel internaţional, refuză să îi retragă.
Adoptarea tacită a proiectului
După destrămarea URSS, Moldova şi-a proclamat independenţa, însă politicienii din România vecină consideră teritoriul acesteia ca făcând parte din ţara lor şi promovează ideea unificării, explică TASS, agenţia de presă oficială a statului rus.
Bucureştiul susţine partidele politice care militează pentru o politică de unificare cu Chişinăul, cu acordul tacit al guvernului moldovean, adaugă TASS reamintind că ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, Vladimir Lipaev, a declarat într-un interviu acordat agenţiei că majoritatea moldovenilor nu susţin unirea cu România.
Iniţiativa legislativă depusă de partidul Dianei Şoşoacă – un politician prorus, care tocmai a fost recent la Sankt Petersburg şi i-a transmis direct lui Vladimir Putin admiraţia pe care i-o poartă – a fost depusă în Parlamentul de la Bucureşti pe 14 aprilie şi a fost avizată negativ de Guvern, precum şi de Comisia juridică şi Comisia pentru drepturile omului din Camera Deputaţilor. În lipsa unei dezbateri şi a unui vot în plen, proiectul a fost considerat adoptat tacit şi va fi transmis Senatului în forma iniţiatorilor.
Potrivit proiectului, Parlamentul României ar urma să decidă unirea României cu Republica Moldova. Documentul abilitează, totodată, Guvernul României să înceapă „de urgenţă, imediat” negocieri cu autorităţile de la Chişinău pentru „definitivarea unirii cu Republica Moldova”.
Proiectul a provocat la Chişinău indignarea politicienilor proruşi, precum fostul preşedinte Igor Dodon sau primarul Chişinăului Ion Ceban, dar partidul de guvernământ PAS şi politicienii proeuropeni au evitat să comenteze, deşi inclusiv preşedinta Maia Sandu a menţionat recent unirea cu România ca soluţie alternativă de aderare la UE, în cazul în care negocierile sunt tergiversate, însă ea a subliniat că un astfel de demers nu este agreat în prezent de o majoritate a populaţiei şi nu s-ar putea face fără a respecta voinţa populară.
