În Occident, îngrijorările cresc, conform cărora Vladimir Putin nu este dispus să negocieze pacea și plănuiește o nouă escaladare, nu doar în Ucraina, ci și împotriva țărilor NATO.
Surse din The New York Times susțin că președintele rus și-a stabilit „prăbușirea NATO și a UE din interior” ca obiectiv pentru 2026.
Surse Bloomberg apropiate Kremlinului spun că Putin ia în considerare intensificarea atacurilor cu rachete balistice sau chiar (ca ultimă soluție) utilizarea armelor nucleare tactice în Ucraina.
Biroul lui Zelenski consideră că Moscova ar putea pregăti o nouă ofensivă împotriva Kievului și Cernihiv.
Săptămâna aceasta, directorul CIA, John Ratcliffe, a efectuat o vizită surpriză la Moscova pentru prima dată de la începutul războiului – conform unei versiuni , misiunea sa a fost să avertizeze Kremlinul cu privire la atacul asupra țărilor NATO.
Prim-ministrul polonez, Donald Tusk, a declarat că vede semne de pregătire pentru escaladare, iar următoarele șapte până la opt luni ar putea fi critice atât pentru securitatea Ucrainei, cât și a întregii regiuni europene.
Bild din Germania și The Telegraph din Marea Britanie au descris scenarii potențiale în mare parte similare pentru o agresiune evidentă sau ascunsă din partea Kremlinului împotriva NATO și a Uniunii Europene.
Listă Bild
Atac submarin
Rusia are unități specializate și submarine capabile să atace infrastructura critică de pe fundul mării. Printre țintele potențiale se numără cablurile electrice și de internet, conductele și diverse instalații offshore. Un atac simultan asupra mai multor ținte ar duce inevitabil la perturbări grave ale comunicațiilor, alimentării cu energie electrică și comerțului. În plus, identificarea rapidă a sursei sabotajului este extrem de dificilă.
Scenariul Narva
De câțiva ani, experții susțin că o operațiune rusească sub acoperire, similară cu cea desfășurată de Kremlin în Crimeea în 2014, s-ar putea repeta în orașul Narva, la granița estono-rusă. „Omuleți verzi” înarmați, fără însemne, apar brusc în oraș, se provoacă tulburări, iar separatiștii devin mai activi – iar Kremlinul neagă orice implicare până la sfârșit.
Agresiune în Marea Baltică
Gotland (parte a Suediei) și Insulele Åland (parte a Finlandei) au fost incluse în mod repetat în potențialele scenarii militare. Controlul asupra Gotlandului reprezintă o amenințare pentru unul dintre cele mai importante noduri de transport din Marea Baltică.
Experții spun că un atac surpriză din partea Rusiei, cu scopul de a desfășura sisteme de apărare aeriană și sisteme antirachetă asupra Gotlandului, este complet posibil. Acest lucru ar putea complica semnificativ desfășurarea trupelor NATO în statele baltice.
Alertă arctică
Un alt potențial punct de criză este arhipelagul Svalbard din Oceanul Arctic. Acesta se află sub suveranitatea Norvegiei (membru NATO), dar se bucură de un statut special în temeiul unui tratat internațional. Acest lucru permite Rusi
ei să desfășoare activități economice în arhipelag – are acolo propria așezare, Barentsburg. Experții se tem că Kremlinul ar putea provoca o criză în arhipelag acuzând Norvegia de încălcarea tratatului și de încercarea de a cuceri puncte strategice importante. Svalbard este situat la câteva sute de kilometri de Peninsula Kola, unde se află importante instalații ale Flotei Nordice a Rusiei, inclusiv forța navală de descurajare nucleară.
Coșmarul Baltic
Prăpastia Suwalki (o zonă de frontieră îngustă, lungă de 100 de kilometri, între Polonia și Lituania) este cel mai vulnerabil punct și cel mai probabil punct de confruntare directă dintre Rusia și NATO. De o parte a coridorului se află Belarus, iar de cealaltă se află exclava rusească Kaliningrad. O invazie rapidă din Belarus către Kaliningrad de către trupele rusești ar izola statele baltice de restul Uniunii Europene.
Lista Telegraph
Scenariul Crimeii
Un atac al Kremlinului asupra statelor vecine NATO, modelat după anexarea Crimeii, este considerată opțiunea cea mai discutată luată în considerare de Vladimir Putin, scrie ziarul. Acest scenariu prevede „activiști” (agenți ruși sub acoperire) care organizează proteste împotriva persecuției fabricate a minorității etnice ruse în orașe precum Narva, Estonia și Daugavpils, Letonia.
Sub acoperirea acestor „proteste”, trupe rusești nemarcate ar trece granița și ar prelua controlul asupra orașelor cheie. În teorie, NATO s-ar afla într-o dilemă: este acesta un atac rusesc sau un exercițiu de democrație stradală?
Și în timp ce alianța ezită, Rusia ar desfășura trupe pentru a „menține pacea”. Problema cu acest scenariu este că este dificil să repeți același truc de două ori. „Dacă cineva precum «omuleții verzi» din Crimeea din 2014 apare pe străzile din Narva, va fi pur și simplu împușcat”, scrie The Telegraph.
Atac direct asupra unui stat vecin
Cel mai rău și cel mai puțin probabil scenariu. Se întâmplă cam așa: o invazie simultană din Belarus și regiunea Kaliningrad, care ar tăia Prăpastia Suwalki, și o aterizare a unui parașutist rusesc pe Gotland, Suedia. Drept urmare, cele trei state baltice ar fi izolate de restul NATO atât pe uscat, cât și pe aer.
Drone rusești ar distruge forțele baltice și aliate izolate, iar forțele rusești ar avansa rapid spre Riga, Tallinn și Vilnius. Expertul în Rusia, Mark Galeotti, spune că s-au făcut pregătiri ample pentru acest scenariu: „Dacă forțele rusești trec granița în Estonia, toată lumea știe ce are de făcut”. Forțele de invazie rusești ar fi atacate, iar forțele aeriene și de rachete ale NATO ar fi desfășurate împotriva unităților lor din spate.
Invazie
Un scenariu care exploatează incertitudinea. De exemplu, un elicopter rusesc efectuează o „aterizare de urgență” la granița cu Kaliningrad din cauza unor probleme la motor. O „echipă de salvare” neînarmată este trimisă în Polonia sau Lituania pentru a returna echipajul. Chiar dacă se retrage rapid, Rusia își va fi demonstrat capacitatea de a pătrunde în teritoriul NATO cu impunitate.
Există numeroase variante ale scenariului „elicopterului pierdut”, inclusiv cazuri anterioare de rachete și drone care au survolat „accidental” Ucraina și s-au prăbușit în Polonia, România și Moldova.
Prin astfel de incidente, Rusia își semnalează capacitatea de a provoca daune mai grave și încearcă să insufle frică politicienilor occidentali și să le reducă sprijinul pentru Ucraina.
Steag fals
Experții spun că Kremlinul stochează drone ucrainene capturate sau doborâte pentru a le folosi ulterior în scopuri de provocare – creând impresia că un atac aerian ucrainean masiv asupra Rusiei a eșuat, dronele aterizând pe teritoriul frontului.
Polonia, unde sentimentul anti-ucrainean este deja în creștere, ar putea fi o țintă tentantă pentru un astfel de atac. Acest scenariu este mai plauzibil decât scenariul Narva și ar putea avea efectul politic dorit. Cu toate acestea, nu este clar cum l-ar putea folosi Rusia pentru a submina NATO.
Sabotaj în Europa
Kremlinul și-a demonstrat deja capacitatea de a comite acte de sabotaj în toată Europa, vizând adesea țări mai puțin pregătite decât vecinii lor imediați. Un astfel de incident suspect este descoperirea unei drone pe aeroportul din Leipzig.
Dacă Putin caută o modalitate de a testa NATO, următorul pas logic ar fi să ordone o operațiune care ar provoca victime, cum ar fi deraierea unui tren sau bombardarea unei fabrici, scrie ziarul. Însă astfel de operațiuni sunt pline de riscuri, deoarece ar putea provoca un răspuns violent.
„Să presupunem că o dronă care zboară în apropierea aeroportului Schiphol sau Charles de Gaulle se ciocnește cu un avion de pasageri și ucide 200 sau 300 de civili pe teritoriul NATO. Dintr-o dată, este nevoie de un răspuns mult mai decisiv decât am văzut până acum. Dintr-o dată, există o escaladare pe care niciuna dintre părți nu o dorește”, argumentează Sam Green, profesor de politică rusă la King’s College London.
