Administrația Biden va trimite pentru prima dată în Ucraina muniții perforatoare care conțin uraniu sărăcit, potrivit unui document văzut de Reuters și confirmat separat de doi oficiali americani.
Muniția, care ar putea ajuta la distrugerea tancurilor rusești, fac parte dintr-un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, care urmează să fie dezvăluit săptămâna viitoare.
Munițiile pot fi trase din tancurile americane Abrams care, potrivit unei surse Reuters, sunt de așteptat să fie livrate în Ucraina în următoarele săptămâni.
Unul dintre oficiali a spus că pachetul de ajutor care urmează să fie trimis va avea o valoare cuprinsă între 240 de milioane şi 375 de milioane de dolari, în funcţie de ceea ce va include.
Valoarea şi conţinutul pachetului erau încă în curs de finalizare, au spus oficialii. Casa Albă nu a comentat încă informaţia.
Primul transport american de muniţie cu uraniu sărăcit
Deşi Marea Britanie a trimis muniţie cu uraniu sărăcit în Ucraina la începutul acestui an, acesta ar fi primul transport american de muniţie şi va stârni probabil controverse. Urmează deciziei administraţiei Biden de a furniza muniţii cu dispersie Ucrainei, în pofida preocupărilor legate de pericolele pe care le prezintă astfel de arme pentru populaţia civilă, comentează Reuters.
Utilizarea muniţiei cu uraniu sărăcit a fost intens dezbătută, oponenţii precum Coaliţia internaţională pentru interzicerea armelor cu uraniu spunând că există riscuri mari pentru sănătate din cauza ingerării sau inhalării prafului de uraniu sărăcit, inclusiv risc de cancer şi de malformaţii congenitale.
Un produs secundar al îmbogăţirii cu uraniu, uraniul sărăcit este folosit pentru muniţie, deoarece densitatea sa extremă oferă cartuşelor capacitatea de a pătrunde cu uşurinţă în blindaj şi de a se autoaprinde.
Ce este uraniul sărăcit
În timp ce uraniul sărăcit este radioactiv, este considerat mai puțin radioactive decât uraniul natural, deși particulele pot persista o perioadă considerabilă de timp.
Statele Unite au folosit muniții cu uraniu sărăcit în cantități masive în războaiele din Golf din 1990 și 2003 și bombardamentul NATO asupra fostei Iugoslavii în 1999.
Organismul de pază nucleară al ONU, Agenția Internațională pentru Energie Atomică, spune că studiile din fosta Iugoslavie, Kuweit, Irak și Liban „au indicat că existența reziduurilor de uraniu sărăcit dispersate în mediu nu prezintă un pericol radiologic pentru populația din regiunile afectate”.
Totuși, materialul radioactiv s-ar putea adăuga la provocarea masivă de curățare postbelică a Ucrainei.
Părți ale țării sunt deja presărate cu muniții neexplodate de la bombe cu dispersie și alte muniții și sute de mii de mine antipersonal.
